High Hui

Cum au devenit etnobotanicele din nou legale în România, deși marijuana încă te bagă-n arest

Procuror antidrog: „Nu vă ascund, ne-a bulversat decizia asta.”

de Andrei Petre
08 Noiembrie 2018, 5:45am

Fotografie de Sorin Vidis

Când Bogdan, un elev silitor și cuminte dintr-un oraș de provincie, a terminat clasa a opta, a vrut să sărbătorească. Era vara anului 2011, etnobotanicele erau pe val, și s-a gândit să le încerce. Și-a cumpărat cu 20 de lei un pliculeț de la unul din celebrele magazin de vise. Le-a luat și i s-a rupt filmul.

„Nu mai știam de mine”, îmi spune, nouă ani mai târziu, în timp ce stăm pe o bancă în parc. Acum are 23 de ani, o barbă deasă și vorbește printre dinți când povestește. E îmbrăcat de firmă, din cap până în picioare, și e atent să nu-și păteze pantalonii în timp ce soarbe dintr-un iaurt.

Îmi povestește că nu s-a oprit la acel prim pliculeț cu conținut incert. Și-a cumpărat altul. Și apoi încă unul. Zicea că nu e dependent, dar băga mereu. Nu s-a oprit la legale. La 18 ani, a băgat prima dată heroină, dar a lăsat-o după un an și s-a întors la prima lui dragoste, legalele:

„Eram într-un moment în care nu mă mai interesa de viață.”

Marfa și-o făcea acasă. Comanda de pe net o sticluță din China cu multe substanțe în ea. „Te coceau pe dinăuntru. Avea pesticide, insecticide, d-astea. Când luam substanța aia, nu stropeam așa, orișicum. O diluam. Dacă n-o diluai cu apă, mureai. Era otravă.”

De fiecare dată când se droga, nu știa ce i se va întâmpla. Nu știa dacă și de data asta va leșina, dacă va avea halucinații sau dacă îi va sta inima, definitiv. De câteva ori, a ajuns la spital. Dar tot nu s-a lăsat.

Odată a mers cu un prieten cu mașina ca să cumpere legale. Arăta ca zgura, îi spuneau „negreală”. Deși știa că era făcută cu otravă de șobolani, au luat-o. Au leșinat amândoi lângă mașină.

Când s-au trezit, au plecat cu mașina. Au băgat iar pe drum. Se băteau pe volan, pe schimbător și pe maneta de semnalizare. Au făcut un drum de o oră în opt ore. Au lovit o clădire și un autobuz parcat. Nici acum nu știe cum au ajuns acasă vii.

După experiența asta, și-a dat seama că nu poate să o țină așa toată viața, așa s-a lăsat. Brusc. Acum, nu mai vrea să vadă legale în fața ochilor.

ilustratie etnobotanice
Ilustrație de Sorina Vazelina via Studii etnobotanice

În România, etnobotanicele, oficial numite „noi substanțe psihoactive” (NSP), sunt cel mai consumat drog după canabis și imposibil de controlat. Asta deși statul a încercat acum șapte ani să pună stavilă valului de morți în rândul tinerilor care a urmat înmulțirii magazinelor de etnobotanice.

Și acum se găsesc ușor, sunt ieftine (e 15-25 de lei o țiplă cu care te faci praf) și, astfel, accesibile celor mai tineri dintre consumatori.

„Acum nu mai vorbim de elevi de liceu, ci de puști de a cincea, a șasea”, îmi spune un procuror antidrog din cadrul DIICOT.

Majoritatea dintre cei care consumă etnobotanice încep între 15 și 24 de ani, reiese și din ultimul raport al ANA din 2017. Același document arată că legalele „continuă să ocupe locul central în problematica urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite înregistrate la nivel naţional în anul 2016, fiind menționate în 40,4% dintre cazuri.”

„Nu vă ascund, ne-a bulversat decizia asta”

În toți acești ani în care Bogdan își pregătea singur licorile otrăvitoare, nu a avut niciodată probleme cu poliția.

Dacă până acum o lună pe Bogdan l-ar fi prins poliția cu un pliculeț de etnobotanice asupra lui, fapta lui ar fi constituit infracțiune potrivit legii 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, cunoscută ca „legea etnobotanicelor”.

Dar, începând cu 12 septembrie 2018, Bogdan sau oricare altă persoană care își procură etnobotanice pentru consum propriu nu mai comite o ilegalitate. Asta pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că „procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop (...) nu intră sub incidența dispozițiilor legii”. Asta, înseamnă, practic, că în România este ilegal să ai asupra ta marijuana, dar este legal să deții etnobotanice, atâta vreme cât ele sunt pentru consum propriu.

„Nu vă ascund, ne-a bulversat decizia asta a Curții. Ne afectează în două moduri: nu mai există factorul inhibator, adică acum e la liber, vor fuma mult mai mulți și, în al doilea rând, nu vom mai putea ajunge la dealer. Acum, când o să ridic unul cu legale la el, o să-mi zică du-te de aici, nu-ți spun de unde le am. Și nici nu va avea de ce s-o facă, pentru că nu mai e ilegal ”, îmi spune procurorul DIICOT.

Dar cum s-a ajuns aici? De ce în România sunt practic dezincriminate etnobotanicele pentru consum propriu, deși au în compoziție substanțe extrem de toxice, deseori letale?

Totul a pornit de la un puști din Suceava, prins anul trecut cu „un plic improvizat, din hârtie, ce conținea resturi vegetale uscate de culoare verde-maro”. La laborator, proba a ieșit pozitiv la substanța 5F-MDMB-PINACA, un canabinoid sintetic (adică un substitut chimic, artificial, care imită efectele canabisului, dar cu efecte adverse urâte). Polițiștii au trimis cazul la DIICOT Suceava, iar aceștia l-au trimis în judecată în baza legii etnobotanicilor, pe motiv că fapta lui ar intra sub incidența articolului ăstuia:

„operator - persoana fizică sau juridică care, coordonând direct ori prin interpuși, efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracții, condiționare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piață, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse, denumite în continuare operațiuni cu produse.”

Adică, pentru că a procurat substanța respectivă, ar fi operator, și ar intra la:

(1) Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Nu exista infracțiunea de „deținere” în legea asta, pentru că ea a fost gândită pentru ținerea în frâu a înmulțirii magazinelor de legale și nu viza, de fapt, consumatorul.

„Legea e proastă și avea alt scop,” îmi spune oficialul DIICOT. Mai exact, lăsa loc de interpretare a cuvântului „procurare” și, în acești șapte ani de când este în vigoare, judecătorii dădeau decizii extrem de diferite în cazuri extrem de asemănătoare. De exemplu, unele persoane prinși cu etnobotanice scăpau cu avertisment, iar alții erau închiși. Fix pentru aceeași faptă.

Așa că judecătorii de la Curtea de Apel Suceava, unde a ajuns cazul, au sesizat Înalta Curte și i-au cerut să facă lumină. Decizia a fost că procurare nu înseamnă operare. Rezultatul: dacă te prinde garda cu etnobotanice la tine și nu pot dovedi că-s pentru altceva decât consum propriu, nu au ce să-ți facă. Nu te bucura, că asta nu înseamnă decât că poți să mori mai ușor de la legale, mai ales dacă te arunci ca fraierul să bagi toate rahaturile.

„La noi sunt întârzieri imense în transpunerea în legislație a listelor de interzise”

Dar în toată treaba asta altceva e și mai stupid.

Substanța pe care o avea puștiul din Suceava în pliculețul improvizat, denumită oficial PINACA și poreclită „spice”, e de mai bine de patru ani pe lista de substanțe interzise a Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA).

Centrul ăsta nu e vreun ONG, ci o agenție a Uniunii Europene ai cărei specialiști oferă statelor membre informații și strategii pentru a combate consumul și efectele drogurilor. Listele anuale pe care le publică ei trebuie introduse de fiecare stat membru în propria legislație. Adică, la noi asta ar însemna că substanțele alea ar ieși de sub incidența legii etnobotanicelor și intra sub legea care reglementează drogurile.

Iar includerea acelor substanțe în legislația noastră se face doar prin hotărâre de Guvern. Cum nimeni nu trage de mânecă Executivul, substanțe periculoase rămân, ani de zile, la „susceptibile”.

„Nu ajungeam aici dacă nu ar fi întârzieri de ani de zile la noi în transpunerea în legislația noastră. La noi sunt întârzieri imense, de ani pe zona asta. Și nu e vorba numai de PINACA, ci de multe altele. Asta pentru că nu există nicio obligație legală, la nivelul niciunei instituții, de a sesiza Guvernul, iar acesta să emită Hotărârea de Guvern”, îmi explică, ușor exasperat, oficialul DIICOT.

Ce vrea el să spună este că nu s-ar fi ajuns la această legalizare a etnobotanicelor dacă PINACA ar fi acum pe lista drogurilor, acolo unde își merită locul.

„Eu pot să-ți fac legale cu ce am în camera asta”

Etnobotanicele sunt un adevărat nisip mișcător și din alte motive.

„Producătorilor le trebuie 24 de ore să facă o structură nouă. Ca să scoți o substanța nouă în afara legii durează DOI ani. Majoritatea substanțelor sunt folosite în industria farmaceutică, în pesticide și cosmetice. E complicat, că dacă scoți o substanță, aia nu se mai poate găsi nici în crema X.Țara nu are aparatura care să identifice substanțele astea”, îmi spune medicul primar pe boli infecțioase cu competență în toxicodependență, Adrian Abagiu.

Nimeni nu știe cât de tari sunt etnobotanicele și nu știe cât de mult poți să bagi. Practic, oricând poți să mori de la ele, îmi spune oficialul.

Și doctorul Gabriel Cicu, psihiatru și psihanalist care lucrează cu consumatori de droguri, îmi spune cât de grea e lupta cu legalele: „Ăia schimbă substanțele și noi toți gâfâim după ei și avem fantezia că o să o luăm înainte. Fugim și nu ne mai oprim. Vrem să facem liste din ce în ce mai repede, dar degeaba. Eu în două minute pot să iți fac 70 de de-alea noi doar cu ce am în camera asta. În orice plastic din camera asta am toți compușii.”

Sunt în cabinetul lui și nu văd nimic suspect prin preajmă, dar mă gândesc că poate se referă la soluțiile de curățat din baie. Orice poate să intre în compoziția unui pliculeț.

Pe scurt, poți să-ți spargi capul cu ce vrei, că ești în deplină legalitate. Iar asta e foarte periculos, că legalele se schimbă mereu și nu știi niciodată ce au în ele. Și nu știi cât de potentă e substanța pe care o vei lua. Poți să ai un super trip. Sau poți să mori în chinuri. E o ruletă rusească.

A contribuit Andreea Pocotilă.

Pe Andrei Petre poți să îl găsești aici.

Editor: Andreea Pocotilă