Cum încă ar putea ajunge condamnatul penal Liviu Dragnea premierul României

Guvernul Tudose vrea să abroge Legea de funcţionare a Guvernului, cea care interzice unei persoane condamnate penal să facă parte din Executiv. Chestia asta îl interesează în mod special pe Liviu Dragnea care, de când a câștigat alegerile, visează să ajungă premierul României. Întrebarea care se ridică acum este următoarea: îl ajută sau nu chestia asta pe șeful PSD? Pentru a-ți răspunde am vorbit cu un specialist în Drept Constituțional, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

Până acum, regula a fost următoarea. Pot fi membri ai Guvernului cei care nu au suferit condamnări penale și nu sunt supuși unor incompatibilități sau interdicții. Nu o să intru în detalii, dar dacă vrei să te documentezi pe tema asta, poți citi mai multe aici.

Pe scurt, lucrurile stau așa: condamnarea unei persoane (fie că a fost cu executare, fie cu suspendare) este înscrisă într-un act oficial, numit cazierul judiciar. Pe 2 aprilie 2016, Liviu Dragnea a primit o condamnare de doi ani cu suspendare în Dosarul Referendumul. De-acolo vin și glumele cu șeful PSD, care în ziua alegerilor îi scoală pe morți și îi pune să voteze.

După ce pesediștii au câștigat alegerile în decembrie 2016, ei au criticat constituționalitatea acestei legi care îl împiedica pe Dragnea să fie premier. Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a sesizat CCR în această speță care a decis în cele din urmă că persoanele condamnate penal pot deveni membri ai Guvernului. Condiția este să le fi expirat condamnarea și să fi fost reabilitate sau amnistiate.

Problema legii din 2003 este că nu precizează nimic altceva. Spune negru pe alb doar că i se interzice unei persoane să fie membru al Guvernului dacă a fost condamnată, dar nu amintește nimic de reabilitare.

Codul Penal spune că după expirarea termenului de încercare, adică a unei perioade de timp prevăzută în lege, fapta condamnatului este ștearsă din cazier, iar el este reabilitat. Adică este curat, în dreptul lui nu mai apare că a săvârșit o infracțiune.

Reabilitarea asta este de două feluri: judecătorească și de drept.

Reabilitarea judecătorească se aplică în cazul condamnărilor cu executare, pentru pedepse mai mari de doi ani, iar cea de drept la pedepsele de până în doi ani.

De-aici, lucrurile se complică în cazul liderului PSD.

Liviu Dragnea a comis fapta pentru care a fost condamnat în Dosarul Referendumul în anul 2012. Atunci era în vigoare o altă versiune a Codului Penal, mai veche. În anul 2014, acesta a fost actualizat însă Dragnea a fost judecat și condamnat în anul 2016.

Conform noului Cod Penal, Dragnea poate să pretindă să fie premierul României abia după aprilie 2022, după ce expiră perioada de condamnare și termenul de încercare, adică după 6 ani de zile. Dar, în România, se aplică legea penală mai favorabilă.

Conform vechiului Cod Penal, acest termen de reabilitare este de doi ani, iar dacă ar fi să ne luăm după ce spune această prevedere, lui Dragnea i se albește cazierul, de fapt, în aprilie 2020.

Vei spune că nu are importanță dacă este 2020 sau 2022. Nu este chiar așa. În anul 2019 vom avea alegeri prezidențiale iar o eventuală victorie a vreunui candidat PSD în fruntea țării i-ar garanta 100% lui Dragnea funcția de premier. Chiar nu este greu de ghicit de ce. Până atunci, mai sunt mulți pași de urmat, precum adoptarea Codului Administrativ, cel prin care se schimbă legea care îi interzicea unui condamnat să ocupe o funcție în Executivul României.

Evident, intervine și chestiunea morală. Poate fi un violator, un hoț, un criminal, premierul României, dacă el a fost reabilitat? „Tehnic", poate. De fapt, el poate fi pe lista unui partid și poate fi propus ca variantă președintelui României, pentru a fi desemnat.

Conform Constituției României, președintele este obligat să desemneze în funcția de premier pe cineva propus de partidul sau de coaliția care a câștigat cu majoritate alegerile parlamentare sau care poate forma o majoritate în Parlament. În cazul de față PSD și ALDE au majoritatea. Teoretic, după reabilitare, Dragnea poate fi propus președintelui României ca să îl desemneze la funcția de premier al României. Aici, intervin filtrele șefului de stat, care ar trebui să aibă în vedere niște criterii de integritate atunci când alege de pe lista partidelor varianta pentru funcția de premier al României.