Economie

Șeful ar trebui să-ți dea bani ca să te distrezi mai mult la muncă

Să-ți lași mintea să hoinărească, chiar și în timpul orelor de muncă, îți poate oferi idei mai creative. O primă ajută și ea.
KN
ilustrat de Kitron Neuschatz
IG
translated by Irina Gache
27.12.18
bani

Michelle Novak, care lucrează în resurse umane pentru o companie tech din San Francisco, a avut o problemă. De ani de zile, echipa de relații cu clienții primea plângeri de la sediul din afara țării. „Nu finalizam tichetele îndeajuns de rapid. Ce se petrecea cu biroul american?” Biroul a reacționat cu liniște generală și, la fiecare câteva luni, curgea cu plângeri în inbox-ul lui Novak.

A decis să rezolve singură problema.

Publicitate

Novak este mereu la curent cu orice prin podcasturi, videoclipuri de pe YouTube, ziare. „Ideile bune pot veni de oriunde”, spune ea. În cazul ăsta, a fost un articol pe care l-a citit despre „design thinking”. A căutat mai multe pe Google și a găsit un video cu metoda de brainstorming și-a luat câteva notițe și s-a întâlnit cu echipa.

Cu acea structură, echipa și-a dat seama unde se împotmoleau tichetele, au delegat o persoană să verifice coada dimineață, au organizat un program de verificare la mijlocul zilei și și-au dat seama cum să distribuie tichetele în fiecare după-amiază. Echipa a prins repede și le-a luat doar câteva ore să soluționeze problema.

Deci cum poți tu, ca angajat, să devii mai creativ la muncă? După cum reiese, ideea lui Novak de a-și umple capul cu idei aleatorii poate fi un mod bun de a rezolva problema. Alte căi prin care poți accesa creativitatea includ jocurile sau alte hobby-uri creative din timpul programului sau pur și simplu să fii plătit mai mult, care, deloc surprinzător, este unul dintre cei mai buni motivanți.

„Ne zicem des că nu suntem persoane creative”, spune Art Markman, profesor de psihologie la Universitatea din Texas și autor al Smart Thinking: Three Essential Keys to Solve Problems, Innovate, and Get Things Done. „Dar toți suntem creativi din naștere.”

Fii omnivor când vine vorba despre idei

După ce vorbești cu mai mulți experți care au studiat cum funcționează creativitatea, lecția lor este să faci exact ce face Novak: Să înveți cât mai multe lucruri.

„Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face este să înveți mult, mai ales lucruri la care nu te-ai gândit că ți-ar folosi”, spune Markman, care crede că cele mai mari probleme „non-creative” pe care le au angajații sunt refacerea anilor de studiu. Din cauza modului cum sunt administrate examenele, ține de studenți să-și filtreze ce învață fix pentru test. Cu alte cuvinte, să știi doar ce ai nevoie să știi, din moment ce pentru asta ți se vor da note. Dar după cum au arătat studiile, asta face rău creativității.

Publicitate

„Dacă te uiți la istoria de invenții, vei vedea că ele se datorează conexiunilor ne-evidente pe care le fac oamenii”, spune Markman. „După invenție, e absolut normal că James Dyson a trebuit să meargă la fabrica de cherestea ca să-și dea seama cum să facă un aspirator grozav. Dar pe viitor, nu știi de ce informație vei avea nevoie. Și dacă nu o înveți niciodată, nu vei ști dacă vei avea nevoie vreodată de ea.”

Primul pas presupune pur și simplu să strângi cât mai multe cunoștiințe cu putință. Cărți, discursuri, articole, seriale, filme, benzi desenate, muzică, expoziții la muzeu, discursuri TED, podcasturi, orice.

Stai în preajma dozatorului de apă

Nimic nu se compară cu conversațiile reale pe teme diferite cu cât mai mulți oameni de-a lungul unei zile întregi. Markman are un nume pentru oamenii care excelează la comportamentul ăsta: „generaliști experți” sau „cei care știu mult despre multe”.

O trăsătură comună descoperită de Markman la acest grup este că au o trăsătură de personalitate moderată spre mică numită „conștiinciozitate”, care se bazează pe sarcina propriu-zisă. „Când îi rogi să termine un raport, stau de vorbă la dozatorul de apă”, spune Markman. „Pe moment par leneși, dar așa ajung să acceseze cunoștiințe care îi vor ajuta cu problemele viitoare. Deci, dacă ești și tu așa, trebuie să te protejezi să nu fii concediat la începutul carierei.”

Un studiu din 2018 în examinarea PNAS a RMN-urilor oamenilor care participau la activități creative arată același lucru. În el, oamenilor li s-au dat obiecte diferite (un ambalaj de gumă, o șosetă) și li s-a spus să vină cu utilizări creative pentru ele. Participanților care au fost cei mai creativi (să zicem, fiindcă au folosit șoseta ca filtru pentru apă) le-au apărut pe RMN că majoritatea sângelui curgea prin conexiunile dintre diversele părți ale creierului. Mai târziu, cercetătorii au folosit aceste rezultate ca să prezică cine a fost cel mai „creativ” uitându-se la imagine.

Publicitate

Cum se dezvoltă aceste conexiuni? „Am văzut că oamenii care se pricepeau mai bine la sarcina asta aveau mai multe hobby-uri creative”, spune Roger Beatty, postdoctorand în neurologie cognitivă la Harvard, și unul dintre autorii studiului cu RMN. Cu ajutorul hobby-urilor ai putea apoi să-ți educi creierul să fie mai creativ.

Un studiu intrigant din 2017 din Applied Psychology a descoperit că relațiile personale cu oamenii din alte culturi au ajutat la creativitate, cu precizarea că nu este vorba despre cu câți oameni te culci, ci despre adevăratele relații importante. Multe studii arată că, dacă angajatorii vor ca angajații lor să fie mai creativi, ar trebui să promoveze mai mult timpul liber și hobby-urile creative.

Fii plătit cu cât meriți

Mai există o modalitate prin care poți încuraja creativitatea angajaților: Dă-le bani.

Într-o serie de studii de anul trecut, Ravi Mehta, profesor de administrare afaceri la Universitatea din Illinois, a descoperit că – surprize, surprize! – dacă dai angajaților bani, devin mai creativi. Deși Mehta spune că aceste studii nu sunt doar despre un salariu de bază mai mare – este important ca muncitorilor să li se zică să fie creativi și că vor fi remunerați cu bani dacă o fac – asta este contrariul fostei axiome că „banii ucid creativitatea”.

De mai mulți ani, s-a crezut că motorul creativității era recunoașterea socială (premiile, aplauze, etc), dar de fapt este exact invers. „Când îmi vine o idee creativă și știu că alții își vor da seama când vor descoperi, nu mai vreau să fiu creativ”, spune Mehta. Asta are sens intuitiv. Să fii creativ înseamnă să îți asumi riscuri, iar asta înseamnă să vii cu soluții care nu sunt obișnuite. (Dacă ar fi obișnuite, n-ar fi creative prin definiție.) Dacă oamenii au o idee neobișnuită, nu merită riscul de a o împărtăși cu ceilalți doar de dragul recunoașterii sociale. Aici intră banii.

„Banii sunt puternici”, spune Mehta. „E ca și cum ai spune: nu-mi pasă dacă oamenilor nu le place ce fac, pentru mine e ok, pentru că-s plătit pentru asta.”

Cum să fii plătit mai mult? Uite articolul nostru despre cum să ceri o mărire – chiar dacă șeful tău nu negociază.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.