21 de povești despre copii de bogați care o ardeau ca săracii ca să fie cool

Cândva, oamenii bogați își asumau statutul. Dar vremurile alea sunt demult apuse. Fostul director al internatului Harrow, rivalul Eton, spunea în 2019 că elevii de la școlile publice vorbesc cu accente „de rând” ca să se integreze atunci când își continuă studiile sau când ajung în lumea reală unde trebuie să socializeze cu oameni care nu au avut bone.

Asta bineînțeles că nu e o noutate: oamenii bogați fac asta de ani de zile, rușinați de privilegiul și averea lor - dar evident că nu îndeajuns încât să le împartă. Mai jos vei găsi poveștile unor săraci puști bogați care doar încearcă să se integreze. E greu când tati are iaht, ok?

1. Am învățat la Oxford, unde era - și poate că încă mai e? - un club de noapte numit „Grime and Punishment”, unde oamenii extrem de bogați adoptă accente false și ascultă muzică „urbană”.

2. Eu sunt din nordul Irlandei, deci nu prea am știut nimic despre Londra înainte să mă mut aici după ce am absolvit facultatea în Manchester. O mulțime dintre prietenii mei de la școală erau din Londra și le-am luat poveștile de sărăcie ca atare. Preferata mea este cea a unei fete care a studiat la Lady Eleanor Holles School (taxe de aproximativ nouă mii de dolari pe semestru) și ai cărei părinți i-au aranjat un job la Goldman Sachs prin prietenii lor și i-au cumpărat o casă în Clapham după absolvire. Tipa se plângea mereu că „a trebuit să lupte din greu”. Se mai definea în mod ciudat și ca „imigrantă de prima generație”, deși părinții ei se născuseră în Anglia și au învățat la școli londoneze bune. Se mai plângea constant și de casa pe care i-au cumpărat-o fiindcă nu mai voia să locuiască în Clapham.

3. Știu două fete care se identifică ca făcând parte din clasa muncitoare și care momentan se ceartă fiindcă tatăl uneia dintre ele îi dă avansul pentru un apartament și al celeilalte nu. Cea care nu primește avansul nu are deloc credit de student fiindcă părinții ei i-au plătit taxele. Au mai plătit și să facă masterul. Una dintre prietenele lor se autodefinește ca fiind din clasa muncitoare fiindcă mătușa ei nu a făcut facultatea. 

4. Studiez muzica la Oxford și am auzit pe cineva care s-a referit la London Oratory ca la „o școală din centrul orașului”. Este tehnic o școală de stat, dar este și una dintre cele mai consacrate din țară, până în punctul în care au reuniuni la Oxford și Cambridge. 

5. Unul dintre prietenii mei a învățat la Highgate School for Boys și o persoană a făcut o prezentare despre cineva care a fost ucis „pe proprietatea lui”, dar de fapt era vorba despre Holly Lodge Estate din Highgate, care este ca o serie imensă de străzi private. 

6. Am cunoscut un tip la facultate care a studiat la internatul Eton, dar spunea despre sine că nu este ca stereotipul din acea școală, ci mai mult ca „băiatul obraznic de la Eton”. Habar nu am ce dracu înseamnă asta, dar avea un piercing în ureche și îi plăceau mult muzica rap și drogurile, fiindcă „astea fac parte din personalitatea mea”.

7.  Am învățat la o școală din clasa de mijloc din nordul Angliei - peste 60 la sută din colegii mei aveau cel puțin un părinte cu diplomă de facultate -, iar o fată din școala mea și-a schimbat complet imaginea în facultate ca să-și impresioneze prietenii educați la privat cu incredibila sa abilitate de a reuși în ciuda „greutăților”. Erau studenți care chiar s-au chinuit acolo, dar nu era cazul ei și nici nu-i simpatiza. Zvonurile spun că și-n prezent continuă în același stil în speranța că-i va reuși în politică.

8. Am avut nenorocul să împart căminul cu un grup de băieți din suburbiile bogate la universitatea Russell Group. Fără excepție, toți purtau trening, fumau iarbă constant, ascultat grime la maximum și se strigau unul pe altul „g” sau „bruv”. A venit poliția în cămin la noi de mai multe ori, dar tipii bogați se asigurau mereu că nimeni nu fumează în camerele lor ca să nu fie prinși.

9. Am fost la facultate cu o fată care fusese la un liceu privat și se lăuda constant despre câți bani cheltuia pe haine Gucci și pe vacanțe, dar imediat cum cineva spunea despre cât de lefteri suntem, zicea că și ea era la fel și se plângea de „mediul din care provine” ca fiind ciudat - de exemplu, oameni care umblau cu cuțite la ei, traficanți de droguri, etc.. Am aflat ulterior că locuia într-o zonă din Manchester unde locuiesc și toți jucătorii faimoși de fotbal.

10. Știu o tipă care a învățat toată viața la privat și acum face bani de pe urma culturii clasei muncitoare în industria muzicală. Folosește jargonul londonez ca oamenii să îi înghită minciunile, când, în realitate, are un pian imens acasă și este din Kensington. A început să asculte drill și grime forțat ca să-și creeze brandul de londoneză din clasa muncitoare - ba chiar a învățat versuri doar ca să se asigure că imaginea ei e puternică.

11. Am avut o prietenă foarte bogată care a plecat din Glasgow ca să studieze la o școală cu internat din sudul Angliei. După taxe de 39 de mii de dolari pe an nu a intrat la Durham, în schimb a mers la o universitate din nordul Angliei unde acum se îmbracă „urban” și se preface că are un accent de clasă muncitoare din Glasgow pe care nu-l avea înainte.

12. Am cunoscut o tipă la facultate care era la un alt nivel. Avea echipament de călărie personalizat, trăia pe cardul de credit al părinților în facultate și cumpăra fiecare Kylie Lip Kit, deși nici măcar nu știa cum să-și aplice fondul de ten. A început școala ca o tipă bogată, dar, când a realizat că majoritatea oamenilor veneau din medii mai sărace, s-a schimbat. Când a venit la facultate nu lăsa oamenii să fumeze lângă ea, dar apoi a învățat cum să ruleze jointuri și făcea sex cu dealerul ei pentru pastile. A început să spună și „rah” și să pozeze cu degetele în formă de armă. La un moment dat s-a drogat și a ascultat „I Don't Fuck with You” de la Big Sean de cel puțin 30 de ori în continuu. Sincer cred că numărul se apropia mai mult de 50 - a fost groaznic. N-am mai văzut o transformare chiar așa.

13. Am fost la Westminster School, și băieții obișnuiau să facă întreceri de rap tot timpul și să imite accente ca să pară din cartierele rău famate. Făceau petreceri cu tematică grime și hip-hop care erau foarte clar scuze ca să-și însușească acel stil de viață - unii oameni aveau dreaduri, iar un băiat a venit odată cu fața colorată în negru. În prezent, unii dintre acești oameni organizează petreceri de club în Oxford și fac același lucru.

14. E o fată care locuiește în satul meu și se îmbracă cu treninguri Nike și poartă Air Max. Vorbește ca și cum are de înfruntat greutăți și-și petrece timpul în squat-uri și la petreceri gratuite, dar familia ei este la propriu miliardară, a fost educată la privat toată viața și locuiește într-un conac.

15. Un tip de la școala mea privată foarte mică, dar distinsă, s-a înscris la box când a început studiile la Edinburgh University și acum poartă mult Lonsdale și se preface că e super rău.

16. Un tip pe care-l știu din facultate a decis să încerce să devină rapper. A început să posteze clipuri cu el cum face rime în fața webcamului și să spună chestii de genul: „Gotta make it in rap to move mumzy out the hood”. În clipuri puteai vedea pianul imens și antichitățile de pe șemineu în fundal.

17. Știu o tipă care locuiește într-o casă frumoasă într-un cartier rezidențial privat din Vauxhall în fața râului, dar își petrece timpul printre blocurile jegoase din Shepherd's Bush și-și coafează părul ca o negresă. E rusoaică.

18. Era un tip grec scund la facultate care obișnuia să se îmbrace în haine de stradă, era constant extrem de prăjit și zicea că Bloods and Crips sunt un grup underground activ în Londra. Era un „blood”, obișnuia să facă pe durul când se auzea piesa „One Blood” de la The Game și-și flutura în semn de solidaritate bandana roșie. Aparent era din suburbii și învățase la privat.

19. O prințesică - cu jachete, balerini și tot pachetul - pe care am cunoscut-o la Cambridge University s-a transformat la 180 de grade după absolvire și acum e un fel de rapperiță rea în Anglia.

20. În ultimul an de facultate am locuit cu o fată timp de trei ani care se descria constant ca fiind „săracă”. Vorbea despre fosta ei școală de parcă era o companie în faliment. Ne-am mutat împreună după absolvire, când am și aflat că tatăl ei era partener senior la o firmă de avocatură corporatistă - i-a trimis banii de chirie direct în contul meu - și că a studiat la o școală cu internat foarte scumpă.

21. Unul dintre prietenii mei s-a prefăcut la un moment dat că tatăl lui era gunoier ca să pară „mai obișnuit”. Nu are doar unul, ci două cuptoare vintage foarte scumpe.