O femeie de 51 de ani cu ochi albaștri încadrați de cearcăne așteaptă să intre la o consultație programată la nouă seara. Lângă ea e un bătrânel vioi, de vreo 70 de ani, îmbrăcat într-o cămașă gălbejită. Sunt singurii pacienți pe holul luminat de un bec chior. „Tot cu somnul?", o întreabă bătrânul. „Tot". „Eu dorm doar o oră pe noapte", continuă omul, cu chef de vorbă. „Mie mi-e somn încontinuu". „Ca mine în tinerețe", își amintește insomniacul. Apoi își înșiră ca pe mărgele, problemele de sănătate: „Am ceva la prostată, am o tumoare mică la plămâni, am niște ventriculi pe intestine, ca Sergiu Nicolaescu… Nu-mi lipsește nimic".

Cei doi pacienți sunt într-o clinică de somnologie de pe șoseaua Giurgiului, unde o să doarmă supravegheați de specialiști, timp de o noapte. Clinica e o casă frumoasă cu două etaje, înconjurată de brazi înalți, o excepție pe strada pe care sunt aliniate case simple, case de pariuri, case de amanet, second-hand-uri, florării și magazine de pompe funebre.

Somnologia, numită și medicina somnului, se ocupă cu diagnosticarea și tratarea tulburărilor somnului, după cum te prinzi încă din nume. E un domeniu interdisciplinar care implică specialiști din neurologie, cardiologie, pneumologie sau ORL.

Femeia cu ochi albaștri e mama. A venit aici jumătate trimisă de mine, jumătate de o psihiatră care-i recomandase mai de mult un control, dar ea nu-i dăduse importanță.

De când o știu, mama are coșmaruri în fiecare noapte și țipă secunde în șir ca din gură de șarpe. „O alerga cineva pe soră-ta", „voia să te omoare unu", „mă arunca cineva din tren" sunt scenariile din subconștientul ei.

Câteodată visează frumos, cu grădini superbe și case pe malul mării, care în final sunt bântuite de un personaj negativ și totul se transformă într-un coșmar. Pentru că are somnul agitat, mama nu se odihnește bine, iar ziua îi cad ochii în gură de oboseală.

În ultimii ani, a locuit singură și n-a avut cine s-o trezească să-i spună că a fost doar un vis, așa că s-a chinuit cum a putut cu oamenii răi care-i tulburau somnul. De multe ori se trezea speriată de propriul țipăt.

De câteva luni m-am întors acasă și asist iar la strigătele ei în fiecare noapte. „Mamiiii!", țip și eu din camera mea când o aud, cu gândul că o trezesc până ajung la ea. De obicei o găsesc încă țipând. Mă așez pe covor, lângă pat și râdem împreună de ce minuni îi mai năzărește mintea, dar după ce plec din camera ei mă ia vina, panica, mustrarea de conștiință că trebuie să fac neapărat ceva.

Am aflat de medicina somnului acum jumătate de an, când am împărțit pentru prima dată patul cu insomnia. Mergeam deja la psihanalist, încercasem mierea, teiul, mușetelul, lavanda și alte ierburi liniștitoare; mai lipsea doar să mă duc la pescărie să-mi cumpăr un somn proaspăt. Am vrut să văd ce zice și știința și, după câteva căutări pe net, am dat de somnologie. N-am apucat să dorm o noapte asistată de specialiști ca să fac investigația numită polisomnografie, că insomnia m-a părăsit.

Am sfătuit-o pe mama să meargă la psiholog, să vadă cine e dușmanul ăsta omniprezent din vise, dar nu m-a ascultat, așa că i-am făcut programare la o clinică privată de somnologie. Consultația e gratis dacă ai trimitere de la medicul de familie și 800 de lei dacă vii de capul tău. Mama a avut trimitere.

După ce le cere buletinele, un asistent îi conduce pe mama și pe bătrânelul insomniac la etaj. Aici sunt patru camere ca la pensiune, cu câte un pat și un dulap, doar că la capul patului sunt o cameră de luat vederi și un mănunchi de cabluri subțiri de toate culorile. La același etaj e un cabinet cu polisomnografe, aparate care analizează somnul.

În timp ce mama se schimbă în pijamale, eu bântui pe hol și trag cu urechea la bătrânel și la ceilalți doi pacienți care au mai venit. „Ce mă fac eu dacă mi se face foame? Acasă aveam caltaboș…", o întreabă pe asistentă bătrânelul care zice că doarme doar o oră pe noapte și-n rest „vegetează cu lumina stinsă". În loc de răspuns, aud un chicotit.

Peste câteva minute cobor cu mama în cabinetul medicului, ca să-i facă fișa de consultație. „Dacă stați în fotoliu și citiți, vă ia somnul?", „Adormiți greu?", „Aveți somnul agitat?", „Visați urât?", „Aveți palpitații?", „Vă treziți transpirată?", „Rămâneți fără aer?", „Suferiți de vreo boală?", înșiruie întrebările dintr-un chestionar medicul pneumolog, atestat în somnologie.

Mama povestește cu detalii când răspunsurile sunt pozitive.

Mama are lupus eritomatos sistemic, o boală autoimună în care sistemul imunitar își atacă propriile țesuturi, pentru că nu le poate diferenția de intruși. S-a îmbolnăvit acum 13 ani, după ce a murit tata și s-a văzut singură cu doi copii, eu și sor'mea. O alintăm „lupoaica". Pentru a ține boala sub control face tratament cu prednison, o substanță care dă o mulțime de reacții adverse, printre care și tulburări ale somnului. Dar mama avea coșmaruri și înainte să se îmbolnăvească.

După ce răspunde la întrebări, se întoarce în salonul cu pat. O asistentă îi lipește fire cu electrozi pe cap, faţă şi piept, care îi vor monitoriza somnul. Unul dintre fire calculează frecvența respirației, iar altul e microfon pentru sforăit.

La sfârșit arată de parcă ar avea o instalație de brad pe ea. Evident că n-are nicio șansă să doarmă pe burtă, fiindcă s-ar încolăci în cabluri ca în niște plante agățătoare.

După ce îi împodobește și pe restul pacienților, asistenta intră în cabinetul cu monitoare, pe care apar deja frecvențele respirațiilor. Îmi imaginez cum sforăitul, bătăile de inimă, respirațiile, țipetele, vorbitul în somn ar crea o muzică electroacustică. Noapte bună.

După ce o las pe mama să doarmă, vorbesc cu Irvin Chira, doctor în științe de tehnică medicală și directorul clinicii de somnologie. Despre problema mamei nu poate să se pronunțe până nu vede rezultatul investigației, așa că vorbim despre tulburările somnului în general. „Cele mai frecvente sunt apneea în somn și insomnia", îmi spune.

Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat de mai multe ori în timpul somnului, de la câteva secunde până la câteva minute. Dacă ai o viață sedentară și stresantă riști ca pe la 30-40 de ani să ai această afecțiune, avertizează doctorul. Nu mori din asta, ci din complicațiile pe care le produce apneea. „Dacă cineva conduce și adoarme la volan, poate să facă un accident care să cauzeze moartea lui și a unor nevinovați. Sunt destule cazuri".

Aproximativ un milion de români au apnee în somn și mulți dintre ei se gândesc de două ori înainte să meargă la medic. Sistemul de sănătate nu acoperă costurile tratamentului care presupune cumpărarea unei măști ce creează o presiune ce ține căile respiratorii deschise, spune Irvin Chira.

Insomnia se tratează cu medicamente, dar pe termen lung e nevoie de o educație a somnului, adaugă medicul. „O viață sănătoasă, activități fizice, aerul curat și lumina naturală ne ajută să avem un somn sănătos".

La sfârșit, îl întreb ce poveşti l-au marcat. „Sunt unii pacienți cărora le e frică că prin aceste fire vedem ce visează noaptea și le citim gândurile", îmi spune.

Pe la doișpe' noaptea plec de la clinica de somnologie și o iau pe jos până la o stație de taxiuri din apropiere. La un moment dat, trec pe lângă un magazin de pompe funebre în care e lumina aprinsă. Printre cruci de lemn, coșciuge și coroane de flori, văd un om întins pe o saltea, învelit cu o pătură.

Pe geam scrie non-stop, deci mă gândesc că e vânzătorul care trebuie să fie acolo în cazul unei comenzi urgente. Mă uit câteva minute în șir la scena asta și mă întreb cum de poate să doarmă omul ăsta acolo. Nu l-o lovi și pe el insomnia, coșmarul?

A doua zi mă întorc și vorbesc cu el. Îl cheamă Dragoș, are 26 de ani și lucrează de peste zece ani în industria serviciilor funerare. „N-am nicio problemă să dorm aici, pentru mine nu e morbid deloc".

Rezultatul investigației pe care a făcut-o mama a venit după două săptămâni. A ieșit că are „arhitectura somnului modificată" și că se odihnește în proporție de 93%, așa că i-au recomandat să meargă la psiholog și să țină sub control restul afecțiunilor.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre somn:
Senzaţia că-mi bubuie capul nu mă lasă să dorm noaptea
Mai multe femei ne-au povestit cum e să ai orgasm în vise lucide
„Nu dorm, doar mă gândesc puţin!"