Într-o lume plină de atentate teroriste și războaie, România a suferit anul ăsta doar din cauza propriei nepăsări și a corupției generalizate, în urma tragediei de la Colectiv. În rest, a fost un an plin de proteste, corupți arestați cu mult fast la televizor, dar eliberați treptat sub control judiciar și absurditatea tipică poporului român. Ți-am făcut o listă cu toate evenimentele importante care ne-au marcat viețile în 2015, prezentate prin niște imagini reprezentative, ca să vezi tot ce-ai ratat cât te uitai la clipuri cu pisicuțe pe Facebook.
Anul 2015 a început tragic cu atentatele Charlie Hebdo de la Paris, în care 12 oameni au fost uciși de teroriști al Qaida. Singurul lucru pozitiv în urma acestor evenimente a fost că oameni din jurul lumii și chiar și o parte mai civilizată a românilor au spus „Je suis Charlie!" în semn de solidaritate față de victime. A avut loc chiar şi-un marş de solidaritate la Cluj.
Luna ianuarie s-a încheiat cu-n protest al bicicliştilor la Bucureşti, supăraţi pe o campanie absurdă din presă care cerea demolarea pistei de pe Calea Victoriei și spunea că degeaba facem piste de biciclete, dacă nu le foloseşte nimeni iarna.
Ianuarie n-a fost o lună bună nici pentru elogiatorul favorit al lui Ceauşescu, Adrian Păunescu. O gaşcă de grafferi au transformat bustul de piatră al poetului în Ronald McDonald, mascota lanţului de fast-food cu acelaşi nume. Rămâne cea mai amuzantă farsă a anului.
După „Je suis Charlie" a urmat protestul „Je suis dator vândut", în care două mii de români care au făcut credite în franci elvețieni au protestat în fața Casei Poporului față de BNR și Mugur Isărescu. Problema e că oamenii erau de fapt supărați pe cursul valutar al francului elvețian care s-a dublat și, odată cu el, și creditele lor. Evident, nici BNR, nici Parlamentul nu prea aveau ce să facă pentru ei, decât să le zică „Ghinion".
În februarie, cea mai mare temă de dezbatere a românilor era rasismul extremiștilor englezi față de imigranții noștri. Niște români chiar au protestat față de emisiunea The Romanians are Coming,care documenta situația românilor săraci din Marea Britanie. Din păcate, discursul protestatarilor era la fel de rasist față de romi, cum era cel al fasciștilor englezi față de români. E greu să-i convingi pe alții că ești discriminat când și tu discriminezi.
Fie că ți-a plăcut sau nu Traian Băsescu, sigur ai jubilat când ai auzit de arestul Elenei Udrea din februarie. A urmat apoi o telenovelă lungă, în care fostul ministru s-a plâns zilnic de condițiile din arest, până a fost renovată celula în care era ținută. Totul a început de când și-a pus degetul la nas, care înțeleg că e un fel de semnal mafiot între politicienii corupți.
Prin martie a avut loc unul din primele incendii din Delta Văcărești de anul ăsta, în care au ars vreo cinci hectare din rezervația naturală. Ultimul a fost în noiembrie. Pompierii în continuare nu știu cine le pornește și nimănui nu pare să-i pese.
Martie a fost o lună bună pentru Sorin Oprescu, care a primit medalia Legiunii de Onoare din partea Franței. Din păcate pentru el, mai mulți români și francezi au venit să-i strice ziua și să-i înmâneze medalia Legiunii de Oroare pentru tot ceea ce a făcut în București. El le-a răspuns arogant protestatarilor, dar i s-a întors după câteva luni, când a fost arestat pentru corupție și de atunci se plânge zi de zi de cât suferă în arest.
Tot atunci, Ion Iliescu a recunoscut, pentru prima dată în politica românească, faptul că au fost închisori CIA pe teritoriul României. Evident, a făcut-o din greșeală, dar nu cred că le-a convenit vestea nici partenerilor americani, nici organizațiilor teroriste.
Încă din martie se încerca arestarea senatorului pesedist Dan Șova și chiar fusese votată luarea imunității în Parlament, dar a fost salvat de Tăriceanu printr-un truc legislativ. Paote a contat și faptul că a fost miruit în plenul Parlamentului. Furioși, oamenii au ieșit să protesteze la Universitate sub scandarea „Dan ș-o va lua". Și-a luat-o abia marțea trecută, când a fost arestat preventiv, după ce-a ieșit în lacrimi din Parlament.
În lipsa de altceva, luna aprilie a fost plină de certuri despre muralul cu Sfântul Gheorghe din piața Sfântul Gheorghe, din București. Un particular a fost forțat de primărie să dea jos graffitti-ul imens, după presiunile Bisericii. Încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că preoții domină țara asta posacă.
Zeci de mii de români au protestat, în mai, împotriva defrișărilor ilegale, după ce s-a dovedit că firma austriacă Schweighofer cumpăra lemne de la noi pe șestache. Aceeași firmă a făcut apoi presiuni puternice asupra guvernului, ca să-și continue operațiunile în România.O sută de membri Noua Dreaptă au mărșăluit și anul ăsta împotriva comunității gay. Deși numărul oamenilor de la protestele lor nu crește, au reușit să strângă destule semnături cât să formeze partid. Astfel 2015 poate rămâne în istorie ca anul renașterii extremei drepte ortodoxe în România.
În caz că te întrebai, procesul lui Liviu Dragnea pentru fraudarea masivă a referendumului din 2012 a stagnat și-n 2015, deși o să rămână în continuare faimos ca omul care a ridicat morții din mormânt să voteze. În plină cercetare la DNA, Dragnea a câștigat preșidinția PSD-ului, iar dosarul lui tocmai a fost amânat până-n 2016, deci îl doare la bască.
Tot 2015 poate să fie numit și anul în care mineritul din România și-a dat duhul. S-a închis mina Petrila, în ciuda protestelor a sute de mineri din iunie, în care spuneau că mineritul e lăsat intenționat să moară la noi și că-s obligați să vină cu sapele de acasă.
O mie de moldoveni și români au mărșăluit pe străzile Bucureștiului, în iulie, pentru unirea Basarabiei cu România. Evident, au făcut-o îmbrăcați în ii și înarmați cu icoane, pentru că ateilor pasionați de știință nu le place să trăiască-n trecut.
În iulie, extremiști de dreapta din România și Slovacia au protestat în Piața Universității față de construirea unei megamoschei, deși e făcută pe banii statului turc, nu ca Megacatedrala Neamului care e făcută din impozitele noastre. Asta în timp ce musulmanii de la noi se roagă pe stadionul Dinamo, în lipsă de alte edificii unde să se adune toți.
După o lună, au apărut și primii extremiști antimusulmani. Liderul lor, Cătălin Berenghi, a plantat ilegal hoituri de porci vopsite-n tricolor pe terenul unde urmează să fie construită moscheea. Apoi a montat niște cruci de piatră acolo și a adus un sobor de preoți ortodocși eretici ca să sfințească locul.
În luna septembrie și-a dat duhul Corneliu Vadim Tudor: naționalist, xenofob, pamfletar, datornic și Tribun. A fost înmormântat cu onoruri militare, deși n-a făcut nimic legat de Armată și a fost condus pe ultimul drum de multe vedete și oameni pe care i-a înjurat și i-acalomniat de-a lungul timpului. Asta spune multe despre noi ca popor.
Fotografie de Mihai Dăscălescu / Mediafax Foto
Fostul premier Victor Ponta s-a alăturat și el listei lungi de politicieni anchetați din România, în septembrie. DNA-ul l-a reținut în același dosar în care e cercetat și Dan Șova. Poate se transformă totul și într-o condamnare reală la un moment dat și nu doar într-un circ electoral ca-n cazul celorlalți politicieni.
Publicitate
Spre finele lui septembrie, am turbat toți când am auzit că un parlamentar pesedist vrea să condamne comunismul prin construirea unei cruci de opt etaje, plină de lumini, în Piața Universității. Totul pe bani publici. Momentan, parlamentarul încă încearcă să convingă Consiliul General al Bucureștiului să facă referendum pentru crucea-discotecă.
Tot din publici era plătită și coloana oficială care-l conducea peste tot pe Gabriel Oprea, fostul Ministru de Interne. Obiceiul ăsta a dus la moartea unui motociclist și la furia oamenilor care au ieșit în stradă cu sutele să-i ceară demisia.
Apoi, în noiembrie, a avut loc incendiul teribil din clubul Colectiv, în urmă căruia și-au pierdut viața 62 de tineri. Când s-a aflat că acel club funcționa bine mersi fără autorizație, zeci de mii de bucureșteni au ieșit în stradă și au reușit, prin furia lor colectivă, să dea jos tot guvernul Ponta, cu tot cu Gabriel Oprea, dar și să-l scoată din funcție pe primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
