​Un nou tip de frunze de coca se răspândește în sudul Columbiei

Cerul de deasupra orașului Charras de Boquerón, situat în mijlocul junglei columbiene, e străbătut mereu de avioane pline cu glifosat. În fiecare zi, acestea zboară peste mii de plantații, în căutarea unor culturi de frunze de coca pentru a dispersa substanța chimică. Lasă în urma lor hectare întregi de recolte cu fructe și legume moarte.

Dar frunza de coca nu e afectată.

„Uite frunza de coca, n-a pățit nimic", a povestit un fermier pentru VICE News. În spatele lui, câmpul era negru și ars, dar recolta părea neatinsă.

Recolta super rezistentă e boliviana mona și e fost cultivată de majoritatea fermierilor din regiunea Guaviare din 2014.

„Aproape zece mii de familii din Guaviare trăiesc din culturile de frunze de coca", a zis Pedro Arenas, fost primar al orașului San José del Guaviare.

Președintele columbian Juan Manuel Santos a anunțat în mai 2015 că țara nu va mai folosi glifosat pentru a distruge plantațiile de coca, după ce Organizația Mondială a Sănătății a asociat substanța cu cancerul. Fermierii au declarat pentru VICE News că avioanele au continuat să disperseze substanța, ca de obicei.

Această varietate de coca e mică, cu frunze verzi și galbene și semințe roșii. Ultimul raport despre plantațiile columbiene de coca emise în iulie 2015 de Biroul ONU care se ocupă de droguri și delicte (UNODC), afirmă că în regiunea Guaviare există 13 981 de acri de coca, ceea ce înseamnă o creștere cu 19,74 de procente față de anul precedent.

Majoritatea plantațiilor sunt din varietatea boliviana mona, conform raportului.

Creșterea plantațiilor de coca a tras niște semnale de alarmă. În iulie 2015, Bo Mathiasen, reprezentantul UNODC din Columbia, a zis că statul sud-american e pe punctul de a depăși Peru și de a deveni liderul mondial în producția de coca.

Nașterea unor varietăți de coca mai puternice și mai rezistente nu e un fenomen nou.

„Fermierii caută mereu metode de a îmbunătăți varietățile de frunze de coca, fac asta de ani de zile", a zis Ricardo Vargas Meza, un sociolog specializat în studiul recoltelor ilegale.

Vargas a adăugat că guvernului columbian îi lipsește acest punct cheie în metodele de măsurare a cantităților de coca produse.

„N-are niciun sens ce fac ei, cum măsoară recoltele cu ajutorul sateliților și a fotografiilor din spațiul aerian", a zis el. „Ar trebui să încerce să determine potențialul productiv."

Departamentul anti-narcotice al Poliției nu furnizează informații despre boliviana mona , deși a înregistrat varietățile de boliviana neagră, roșie și albă din țară.

În Bolivia, varietățile de boliviana sunt cunoscute sub numele de „coca amazoniană" și cresc în climate tropicale cu sol acid, exact cum are regiunea Guaviare.

Când boliviana mona e gata de recoltat, sute de raspachini – muncitorii care colectează frunzele – merg de la o fermă la alta, în căutare de lucru.

Pun frunzele în pungi de plastic și le duc la cântărit în ceea ce autoritățile numesc „laboratoare de droguri", care sunt un fel de hambare improvizate în care se produce pastă de coca, care reprezintă baza hidrocloridei de cocaină. Fiecare raspachin câștigă un dolar pentru 12 kilograme de coca colectate.

Procesul de fabricare a pastei de coca implică substanțe chimice, benzină și tăierea frunzelor de coca și lăsarea lor la uscat câteva ore. Apoi, lorzii drogurilor – pe care îi vede toată lumea, dar nu-i cunoaște nimeni – vin în oraș, cumpără pasta și pleacă.

Fermierii folosesc mici cristale albe să plătească pentru alimente și băutură în piețele locale. Le folosesc și ca donație pentru săraci la biserică sau ca să plătească pentru sex la bordelul orațului. Coca e moneda de schimb locală în Charras de Boquerón.

Dar coca n-a îmbogățit orașul.

„Uită-te la străzi, nu le poți folosi ca să ieși din oraș", a zis Juan, un fermier care crește coca de zeci de ani și spune că face ore în șir pe drumurile pline de noroi ca să ajungă la recoltă. Cheltui mai mulți bani pe transportul produsului în cel mai apropiat oraș decât scoți din vânzarea lui. "

De aceea, Varga, sociologul, a zis că guvernul ar trebui să se concentreze pe străzi, infrastructură, împrumuturi, educație și sănătate, și nu pe distrugerea recoltelor.

„Nu coca e problema, ci sărăcia", a zis el.

Guvernul columbian e pe cale să semneze un acord de pace cu Forțele Armate Revoluționare din Columbia, sau FARC. Primele două acorduri au avut ca rezultat negocieri între rebeli și guvern.

E foarte probabil ca gherilele să trebuiască să eradicheze recoltele ilegale din zonele controlate de ele, printre care se numără și Guaviare. Rebelii au folosit de multă vreme recoltele de coca pentru a-și finanța războiul anti-guvern.

Cât despre partea lui, guvernul a promis că își va întoarce atenția asupra zonei rurale cu scopul de a crea condițiile necesare pentru a le permite celor zece mii de familii implicate în producția de frunze de coca să găsească metode alternative de a-și câștiga traiul.

Urmărește-l pe Mario Zamudio pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre cocaină pe VICE:
Am învățat să prepar cocaină în Columbia
Chiar te face cocaina mai deştept?
Când știi că ai luat prea multă cocaină?