De ce ar trebui să-ți pese că Facebook a cenzurat o fotografie emblematică pentru războiul din Vietnam

Fotografia lui Nic Ut, cu fetița Kim Phuc, de nouă ani, care fuge de un atac cu napalm din vremea războiului din Vietnam, a câștigat premiul Pulitzer și e una dintre cele mai emblematice lucrări de fotojurnalism din toate timpurile.

Importanța fotografiei lui Ut din 1972 nu trebuie subestimată. Imaginea a reprezentat un instrument de expunere a ceea ce se întâmpla în Vietnam către restul lumii. Unii susțin, inclusiv Ut, că această fotografie a fost un punct de cotitură în conflict. Fotografia a galvanizat opoziția față de război.

Dar săptămâna asta, Facebook a hotărât că imaginea a încălcat termenii rețelei sociale. Facebook a banat un utilizator care a postat fotografia, apoi a ordonat unui ziar online să o scoată de pe pagina lor, iar astfel a stârnit indignarea oamenilor în privința controlului asupra informației.

Facebook a mai șters o altă postare cu fotografia primului ministru al Norvegiei, Erna Solberg, care s-a alăturat dezbaterii în privința cenzurii. Solberg a fost unul dintre cei mulți politicieni care au hotărât să distribuie imaginea în momentul incidentului original. (Mai târziu, după o abundență de postări critice pe media socială, Facebook a permis repostarea imaginii.)

Indiferent dacă folosești Facebook sau nu, e important să fii conștient de erorile de judecată și cenzurile îndoielnice care se întâmplă la o scară mai mare.

Toată această controversă expune nu doar abordarea opacă și hazarduoasă a Facebook-ului de a înlătura un conținut grafic (compania a afirmat că e prea greu să se facă distincția dintre una dintre cele mai notabile fotografii ale secolului 20 și pornografie infantilă), dar arată și faptul că utilizatorii nu pot avea încredere în rețeaua socială ca mediu de distribuire a știrilor importante și potențial controversate, fără riscul unei cenzuri sau al unei prejudecăți.

Războiul este foarte grafic și înfiorător, cum sunt multe alte lucruri în lumea asta. Organizațiile de știri se luptă constant cu definirea liniei fine dintre informația transmisă cititorilor despre realitatea atrocităților și distribuirea unei violenței cu simplu scop de a șoca. Cenzura Facebook-ului, a unei poze emblematice de acum 44 de ani, sugerează faptul că, în ciuda influenței incredibile asupra transmiterii știrilor globale, compania încă are o înțelegere limitată a acestei responsabilități.

Tot haosul a pornit în momentul în care scriitorul norvegian, Tom Egeland, a postat un articol pe Facebook despre analiza fotografiilor din timpul războiului, în care era inclusă și fotografia lui Nic Ut.

Apoi, Facebook a scos imaginea sub pretextul că aceasta încălca termenii și condițiile site-ului. „Orice fotografie cu oameni care prezintă nuditate completă va fi îndepărtată", explică Facebook. După care, Egeland a fost suspendat pentru 24 de ore.

Aftenposte,ziarul norvegian național a preluat incidentul și a publicat un articol în care detalia suspendarea lui Egeland. Aftenpost a distribuit articolul pe pagina de Facebook, în care era prezentată și fotografia lui Ut. În consecință, ziarul a primit la rândul său un mesaj de la Facebook în care se cerea ca poza să fie înlăturată sau pixelată.

Joi, editorul senior de la Aftenpost a publicat o scrisoare deschisă către Mark Zuckerberg, în care cerea ca „cel mai influent redactor din lume" să schimbe politica de știri a Facebook-ului.

„Consider că e abuz de putere și mi-e greu să cred că ai luat toate aspectele în considerare", a scris redactorul de la Aftenposten, Espen Egil Hansen.

@erikhinton That is precisely what power does. Nobody chooses to remember what Zuck said about users trusting him.
— (((The Doctor))) (@virtadpt) 9 septembrie 2016

„Media are o responsabilitate să ia în considerare publicații de orice natură. Asta poate fi o responsabilitate mare. Fecare redactor trebuie să cântărească avantajele și dezavantajele", adaugă Hansen. „Datoria și responsabilitatea pe care toți redactorii din lume le au nu ar trebui subminate de algoritmi codați în biroul tău din California."

Incidentul subliniază dilema imensă în care se află Facebook, atât ca cel mai puternic distribuitor de media din lume, dar și ca un portal inconsecvent al unui conținut sensibil, grafic și potențial inacceptabil. Două lucruri care se suprapun într-o presă liberă responsabilă să raporteze dereglările din lume.

De exemplu, în iulie, Facebook a scos un video live cu atentatul fatal la viața lui Philando Castile. FIlmarea a fost readăugată mai târziu cu un avertisment de „conținut grafic", dar decizia luată de Facebook de a înăbuși distribuirea virală a unui astfel de video e un indicator clar al rolului pe care Zuckerberg vrea să-l aibă ca portal media. Acest incident este unul dintre multele cazuri în care Facebook a dat dovadă de o judecată lamentabilă față de cenzura unor știri cu evenimente importante. Altele includ înlăturarea pozelor cu supraviețuitori de cancer și intervenția în dezbaterile politice democrate. Fără să menționăm promovarea constantă a știrilor false prin intermediul modulului companiei de „Trending Topics", care scoate din ecuație redactorii umani.

Facebook removed human editors. (https://t.co/PdljXr2Cry) Now it is telling me 9/11 was caused by bombs, not planes. pic.twitter.com/X7Ug9khNVR
— Jessica Contrera (@mjcontrera) 9 septembrie 2016

Indiferent dacă folosești Facebook sau nu, e important să fii conștient de erorile de judecată și cenzurile îndoielnice care se întâmplă la o scară mai mare pe rețeaua socială. Încă o dată, Facebook și-a depășit rolul de agregator de știri la portal media și pur și simplu a demonstrat că intenția sa de a fi cel mai mare diseminator de știri globale trebuie abordată măcar cu suspiciune, dacă nu cinism.

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre Facebook:
Facebook-ul din Coreea de Nord a fost spart de un puști de 18 ani
Săptămâna în care oamenii au văzut moartea pe Facebook
De ce îți dau oamenii, de fapt, like la postări pe Facebook