FYI.

This story is over 5 years old.

Culture

Pentru ce poți protesta în 2015, în București

Avem nevoie de comunități pe bune, dacă vrem democrație pe bune.
25.11.14
Foto: Mircea Topoleanu

Sâmbăta am dat check in la un târg de inițiative cetățenești, la Impact Hub, loc de evenimente ong-istice și corporatiste, salubru și cu atmosferă yuppie („laborator de inovație", „business incubator" etc.). Undeva între târg de ONG-uri și expoziție de cauze de protest, evenimentul a adunat în jur de 20 de proiecte comunitare lansate de asociații neguvernamentale sau simpli cetățeni constituiți ad hoc în comunități, în urma vreunei probleme locale din București sau pentru alte inițiative civice.

În ultima vreme, pare din ce în ce mai clar că implicarea oamenilor în problemele care îi afectează e esențială pentru o minimă speranță de a le rezolva, că avem nevoie de comunități pe bune, dacă vrem democrație pe bune și că, fără input și presiuni din partea cetățenilor, administrațiile locale și „mafia" imobiliară își fac de cap cum poftesc. Așa că, am zis să particip la emulația asta de spirit civic.

Publicitate

Inițiativele erau așezate la niște mese aranjate în cerc într-o sală, ca niște tarabe cu revendicări și proteste, iar în centrul încăperii, la un microfon, au fost două sesiuni rapide de prezentări în care fiecare grup a avut câteva minute să se facă cunoscut. Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi. Grupul de inițiativă civică Lacul Tei. Inițiativa Favorit. Grupul de Inițiativă Parcul Floreasca. Etc.

Bicicliștii sunt supărați că au o singura pistă și aia neterminată

Tipul ăsta explica cu ajutorul unui powerpoint că „orașul este pentru oameni" (nu pentru mașini), că traficul nu trebuie fluidizat – asta e gândire învechită – ci sursa lui trebuie retezată de la rădăcină prin descurajarea celui mai ineficient mijloc de transport în comun – autoturismul (ar fi peste 1,2 milioane în București). I don't know about that. Să luăm exemplu de la Amsterdam și alte orașe europene. Bun, ceva nou? Nou ar fi un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru București, dezvoltat cu Banca Europeană de Dezvoltare, care e în lucru și ar trebui să apară în iulie 2015, așa că mai așteptăm până atunci.

A urmat o expunere a motivelor ascunse pentru care autoritățile nu construiesc parcări și nu sancționează mașinile parcate aiurea peste tot: costurile pentru a crea locuri de parcare ar fi mici și ușor de urmărit, pe când marile proiecte de genul poduri, pasaje și străpungeri costă mult, banii sunt mai greu de urmărit și în cele din urmă mai degrabă încurajează traficul, ceea ce înseamnă noi proiecte pentru a „rezolva" problema.

Publicitate

Tipul e de la Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România OPTAR, se numește Marian Ivan și mi-a explicat mai târziu, că ideea mea că transportul în comun e funcțional în București e naivă – are viteza melcului și nu funcționează după un orar precis, ar fi nevoie peste tot de benzi dedicate și un program fix, după care să-ți planifici deplasările. Nu pot decât să fiu de acord.

Despre pistele de bicicletă mi-a spus: „Există o singură pistă, care are doi kilometri și capetele astupate ca o sticlă. Ca să intri sau să ieși de pe ea este foarte dificil, n-are cum să satisfacă decât nevoile celor care sunt la Guvern și poate vor să bea o bere la Carul cu Bere. Ea are rolul de a lua ochii să zică «Na, mă, că aveți piste!» Nu, nu avem piste utilitare. Marea realizare a acestei piste e că este cu dublu sens."

Oamenii din Sectorul 6 nu vor autostradă pe lângă Lacul Morii

De la transport alternativ m-am mutat la o cauză locală din sectorul 6: Grupul de Iniţiativă „Oponenţă Proiect Străpungere – Ciurel – A1". Când am auzit că cineva vrea să străpungă Lacul Morii, am simțit că îmi străpunge mie inima, pentru că sunt din sectorul 6 și Ciurelul e singurul loc din zonă unde mai poți să te plimbi și să vezi niște rațe la apus pe o oglindă de apă. Mi-am și imaginat o autostradă trecând fix prin mijlocul lacului, pe un dig special sau așa ceva.

Doi cetățeni la 50 de ani, un analist de business IT și un inginer electronist, mi-au explicat că nu e vorba de așa ceva, ci de un proiect de jumătate de miliard de euro (care în realitate ar ajunge probabil la un miliard) de a lega A1 cu Splaiul Independenței printr-o șosea cu șase benzi. Șoseaua ar trece pe la doi pași de uzina de tratare a apei Apanova, unde sunt și puțuri de apă deschise și expuse la noxe, ceea ce ar afecta sănătatea publică, susțin oamenii.

M-am liniștit când am văzut traseul desenat pe o hartă și am constatat că șoseaua trece pe lângă lac, dar cei doi cetățeni tot au insistat că proiectul este greșit și ilegal. Cu greu am priceput că scopul șoselei respective ar fi să înlesnească intrarea și ieșirea din oraș prin cartierul Militari și să decongestioneze bulevardul Iuliu Maniu. Cei doi m-au întrebat unde locuiesc și când au auzit că în Drumul Taberei, au vrut să știe cum ies în cartierul Militari. Foarte simplu, cu autobuzul sau cu tramvaiul. Și cum nu părea să fie răspunsul așteptat, mi-a picat fisa că au presupus că am mașină și iau un alt traseu de ieșire spre Militari și spre A1.

Domnul de la OPTAR nu ar fi de acord cu genul ăsta de asumpție, că toată lumea merge cu mașina personală, e parte dintr-o paradigmă învechită. Dar e adevărat că se poate ieși foarte bine din oraș și prin Drumul Taberei și domnii de la inițiativa anti-străpungerea Ciurel mi-au arătat pe hartă pe unde ar trebui făcute alte străpungeri rapide și ieftine prin Drumul Taberei, ca să se iasă/intre mai ușor din oraș. Dacă e mai ieftin, să fie la noi în cartier, deși parcă tocmai mi s-a spus că străpungerile și înlesnirea traficului mai rău fac într-o zonă. Cei doi mi-au explicat și cum ar trebui prelungit metroul din Militari, ca cei care intră în București să lase mașina acolo și să ia metroul spre centru.

Niște asociații de locatari își vor parcul dintre blocuri înapoi

Grupul „Luptă pentru strada ta" s-a format în martie 2014, când un părculeț dintre blocuri și o parcare pe Aleea Luncșoara, în sectorul 2, în zona Ștefan cel Mare cu Moșilor, aflate pe un teren de o mie de metri pătrați care a fost retrocedat, au fost rase într-o bună dimineață.

„Foarte târziu a apărut un panou cu informații. Construcția este aproape finalizată, s-a lucrat foarte repede, zi și noapte, zgomotul este infernal, foarte aproape de toate celelalte clădiri și de școală, strada e blocată și e mizerie. Nu mai există spațiu verde pentru copii, iar noi nu mai avem unde să parcăm. Am sesizat Inspectoratului de stat în construcții, care a constatat că autorizația de construcție a fost emisă cu încălcarea mai multor legi și în urma acestui fapt, prefectul capitalei a acționat în contencios Primăria sectorului 2. Teoretic, autorizația este suspendată, dar nu a existat nicio pauză a lucrărilor. Acum așteptăm să vedem dacă acest caz se va lega de cel al lui Gheorghe Stelian, anchetat de DNA, pentru că acest teren i-a aparținut și să vedem dacă se va ajunge cu ancheta până la primarul sectorului 2", mi-a spus Irina Groza, o profesoară și fotografă de 35 de ani care locuiește într-unul din blocurile de pe Aleea Luncșoara.

Publicitate

Am întrebat-o cum au reușit să se organizeze și mi-a spus: „Eram mai mulți oameni nemulțumiți, dar care nu ne găseam unii pe alții. Eu tot ce am știut a fost să fac o pagină de facebook, Luptă pentru strada ta și să scriu mai multor ong-uri."

Needless to say, povestea cu facebookul s-a tot auzit în prezentările celor din diverse grupuri și inițiative. Între timp, cinci asociații de bloc s-au implicat în tentativa de a bloca acest proiect și speră să ajungă să dărâme clădirea pe care o consideră ilegală. „Aici la târg am văzut ce au făcut alții cu alte arme decât am folosit noi. Când ne întâlnim, ne povestim ce am realizat, ce am obținut, în ce fel am obținut, că toți avem mici victorii", zice Irina de la „Luptă pentru strada ta".

Totul s-a încheiat cu mesajul „Pe ei, pe mama lor"

Între cele două sesiuni de prezentări am vrut să intru și în atelierul de lucru cu Nicușor Dan, guru-ul revendicărilor urbanistice din București, care face activism civic în zona asta din 2008, prin Asociația Salvați Bucureștiul, dar sala dădea pe din afară de lume.

Am luat-o în schimb la o discuție pe Nicoleta Chiriță, coordonatoarea de 29 de ani a programului de organizare comunitară a Centrului de Resurse pentru Participare Publică, organizatorul târgului, care mi-a spus: „Am vrut să aducem împreună toate grupurile de inițiativă de care știm, ca să se cunoască între ei și sperăm noi, să lucreze împreună la un moment dat, pe subiecte mai mari ce țin de București. De exemplu, multe lucrează pe spații verzi și au legătură cu o legislație care îi afectează pe toți, fie că e legea spațiilor verzi sau a urbanismului. Sperăm ca împreună să-și dea seama că pot schimba legislația la nivel național."

La final s-a bătut într-o tobă și cetățenii au scandat chestii motivaționale cu mesajul „Pe ei, pe mama lor". Am intrat și la piesa de teatru 4m2, scrisă și regizată de Catinca Drăgănescu și Oana Petre, inspirată din inițiativele și acțiunile cetățenilor de la târg. După ce locatarii din piesă s-au ciondănit pe niște ceapă plantată în fața blocului și din cauza unor încălțări lăsate pe preșul de la ușă, eu m-am strecurat spre ieșire, dar puștii din Ferentari care erau în sală păreau să se distreze.

Uite foarte pe scurt încă câteva inițiative care mi-au atras atenția, cu cauzele lor:

„Clubul Mamelor" – un grup format din aproximativ douăzeci de femei rome și ne-rome cu copii, din cartierul Ferentari, care activează pentru a face vocea comunității auzită de autorități: reabilitarea unui parc, paza gratuită în școli, stoparea evacuărilor din strada Iacob Andrei etc. Mamele din Ferentari sunt mai cool ca ale puștilor din South Park (Blame Canada, cruciada mamelor împotriva limbajului vulgar, vă zice ceva?).

Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi – grupul ia atitudine față de autoritățile locale care au acceptat sute de construcții despre care consideră că încalcă legile urbanistice și de protecție a mediului.

Grupul de inițiativă civică Lacul Tei – un grup de cetățeni care acum e preocupat de Parcul Circului, unde nivelul apei a scăzut în urma construirii unor clădiri de birouri în apropiere.

Cruciada Locatarilor – un grup de locatari din B-dul Nicolae Grigorescu nr. 18 care luptă pentru a salva opt mii de metri pătrați de spațiu verde și parcări din fața blocului lor.

„Lăsați copacii în pace" – un grup de oameni de pe strada Politehnicii, din cartierul Militari, nemulțumiți de planurile de amenajare a unei parcări în locul unui spațiu verde cu copaci înalți.

Vocea Tineretului România – un grup de elevi din câteva licee, pe modelul inițiativei americane Youth Voice Detroit, care se ocupă de mici obiective gen lipsa de vizibilitate a burselor, reabilitarea unor biblioteci, piese de teatru cu mesaj social și cercuri de film, panouri cu informații etc.

Grupurile de inițiativă Callatis din Drumul Taberei și Prelungirea Ghencea - două grupuri informale de cetățeni care colectează problemele prioritare ale locuitorilor zonei și mici obiective locale. Pentru Callatis: facilitatea accesului copiilor la una din școlile din zonă prin redeschiderea unei alei, asfaltarea unei alte alei, amenajarea unui parc etc. Cei de la Grupul Prelungirea Ghencea vor o pasarelă de trecere, o stradă cu patru benzi în locul uneia cu două, asfaltări și trotuare și sunt convinși că cel mai eficient mijloc de a le obține sunt protestele cu cât mai mulți participanți.

Cetățean Sector 3 și Prietenii Parcului IOR – fac sesizări și scrisori deschise, vor să blocheze amplasarea unei săli multifuncționale în parcul Titan, au blocat retrocedarea a 12 hectare din parc în 2013 și în general vor să oprească betonarea spațiilor verzi.

Salvați Parcul Tineretului – un grup mai cunoscut care vrea să oprească dezmembrarea Parcului Tineretului și construirea de clădiri pe terenuri retrocedate.

Citește și alte materiale despre ONG-uri:
ONG-urile de romi sunt prea ocupate cu fondurile UE ca să discute cu cei pe care-i reprezintă ONG-iștii sparg paranoia din jurul protestelor Un ONG antrenează șobolani uriași să curețe câmpurile de mine de teren Liga familiei mă face să vreau să fiu orfan