De ce e importantă prezența Corinei Crețu în Parlamentul European

Europarlamentarul PSD, Corina Crețu în cadrul Parlamentului European. Mediafax Foto, Stefan Micsik

Săptămâna asta, președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a anunţat, cu aura lui Jean Claude Van Damme, noii comisari europeni pe care vrea să-i conducă. Printre ei, Corina Crețu, care a primit portofoliul pentru politică regională.

Crețu este doar una dintre femeile care fac parte din Comisie, după ce Bruxelles-ul a anunţat cu surle şi trâmbiţe că e preocupat ca doamnele să fie cât mai prezente în forumul decizional. Juncker a omis însă să precizeze că era cam obligat să aibă cel puţin acelaşi număr de femei ca în executivul trecut, pentru că altfel nu ar fi respectat un principiu constitutiv, iar Parlamentul European, care va valida sau nu Comisia, i-ar fi putut trânti uşa în nas.

Ei bine, după ce a trecut prin chinurile facerii, Jean Claude (fost preşedinte al Eurogrup, forul miniştrilor de finanţe din zona euro care a dictat austeritatea) nu a reuşit să crească numărul femeilor nici măcar cu un portofoliu. Onest, bătrânul a mărturisit că a petrecut toată luna august pe telefon, încercând să ridice numărul de trei femei în Comisie la… nouă, tot atâtea câte erau şi în vechea organigramă. Ceea ce a făcut presa să se întrebe: din tot ce are ăsta de făcut, asta e problema acum?

Ca să înțeleg mai multe despre ce este important pentru mine ca cetățean european să avem un anumit număr de femei în Comisie, am vorbit cu Oana Băluţă, activistă feministă, fostă lideră a mișcării feministe Filia și actual conferențiar la SNSPA.

Juncker, care vrea mai multe femei în politica europeană, discută și cu doamne din afara UE. Aici cu Iulia Timoșenko. Foto via

VICE: „Nu este un avans, dar măcar nu este un pas în urmă", a declarat Juncker. Acelaşi număr de femei nu e cam puţin ?

Oana Băluţă: Juncker îşi formează Comisia pe baza propunerilor care vin de la statele membre. De ce crezi că şefii de state şi de guverne ar fi aşa de interesaţi de egalitatea de şanse?!

Franţa a fost o ţară feministă, dar propunerea ei e un bărbat.
Şi propunerea de dinainte a fost tot un bărbat. Doar Danemarca, Suedia şi Belgia au nominalizat consecutiv femei. Eu, la momentul ăsta, nu înţeleg preocuparea presei pentru faptul că Juncker a vrut să se respecte un principiu constitutiv al UE. Până la urmă Comisia e acea instituţie direct preocupată de respectarea tratatelor.

Principiul constitutiv… bifat! Dar pentru tine, activist în domeniu, e de ajuns că s-a bifat?
Nu este suficient că există nişte femei într-o structură de luare a deciziilor, dar este foarte important. Ca activistă şi cetăţean al UE mă interesează însă să văd ce fac şi femeile, şi bărbaţii respectivi, cum îşi gestionează portofoliile. Asta e mai important decât chestiunea care pare outrageous, că Juncker a fost interesată să-şi facă o Comsie în care să fie şi femei.

Cine zice că e outrageous?
Păi foarte mulţi din presă. Am răsfoit ziarele online şi am văzut a fost puternic evidenţiat faptul că Juncker caută Comisie echilibrată, nu atât de masculinizată… Dar hai să mergem mai departe. Dacă bărbații și femeile și-au gestionat bine portofoliile înseamnă că şi femeile şi bărbaţii sunt suficient de competenţi încât să nu alegem nişte animăluţe care să facă parte din acel loc.

De ce nu te referi la comisari generic și îi împarți în două tabere?
E foarte important să faci asta, pentru că există suficiente semne de întrebare în legătură cu competenţa femeilor. Cică bărbaţii sunt competenţi din naştere. Dar ele trebuie să demonstreze permanent că sunt competente. Nu am visat lucruile astea azi-noapte, sunt cercetate îndelung și teoretizate. Recomandarea UE că ar trebui să se regăsească un număr de femei la conducerea companiilor nu vine dintr-o gaură neagră. Există studii care arată că deciziile se iau infinit mai echilibrat în acele structuri în care există şi femei.

E şi o directivă în sensul ăsta, care indică clar un procent de 40% femei în conducerea companiilor. Comisia e doar la o treime. Nu trebuia dat un semnal direct de la Bruxelles?
Într-adevăr, putea fi făcut un lobby mai puternic către statele membre, care fac propunerile. Iar 40% e reperul pentru 2020. Acum, în Comisie sunt nouă femei, adică în jur de 30%. În teorie ele reprezintă masa critică – într-o structură de luare a deciziilor ai nevoie de minimum 30% femei pentru a conta când se iau deciziile.

Ce zici de propunerea Corini Crețu pentru Politici Regionale?
Mă bucur că e o femeie şi că a obţinut un portofoliu deloc de neglijat. Înainte să-i sărim în cap ar trebui să ne uităm la ce-a făcut şi să o lăsăm să-şi facă treaba, dacă va trece de învestitura Parlamentului European.

Ce hibe crezi că are Comisia?
Minim două majore. De exemplu, persoana care e nominalizată de Spania a făcut în campanie o declaraţie misogină: „Este complicat să ai o dezbatere cu o femeie, pentru că a arăta superioritate intelectuală ar fi considerat ceva sexist în faţa unei femei lipsite de apărare." E de văzut dacă va fi accepat de Parlamentul European. În trecut, o altă propunere a spus că homosexualitatea e un păcat.

Oamenii ăştia abia reuşesc să se strecoare pe sub uşă cu numărul minim de femei. N-au reuşit să ducă asta nici măcar la un alt nivel şi tot proclamă o victorie a egalităţii de şanse.
La nivel european a crescut gradul de conservatorism. Faptul că Juncker a reuşit în 2014 să-şi alcătuiască o Comisie în care să nu scadă numărul de femei, nu e deloc de neglijat. Să nu te aştepţi ca nişte populari sau nişte conservatori să nominalizeze femei!

Oricum, perspectivele ca UE să ajungă să se bată economic cu SUA şi Asia sunt mici.
A buuun. Da da da.

DAR ASTA NU E DIN VINA FEMEILOR!
Ar putea fi din vina bărbaţilor, pentru că până acum, în general, ei au guvernat Lumea?

Citește mai multe despre feminism:
Faceți cunoștință cu noua specie de parlamentari bigoți din Uniunea Europeană Viktor Orban, fanul lui Putin de la Băile Tușnad Terminați cu discuțiile despre cât de progresistă e Europa De ce e important să se legalizeze iarba în UE