FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Medicii de la Urgenţe văd lucruri dubioase

De la puştani cu decoraţiuni metalice înfipte în fund la oameni cu şapte cuţite în stomac, medicii de la Urgenţe le-au văzut pe toate.
14.11.13

Ilustraţii de Donald Clement

După ce am învăţat despre toate căcaturile dubioase pe care le urmăresc utilizatorii de Grindr and Tinder când caută futai, ne-am dat seama că dacă vorbim cu nişte medici de la Urgenţe despre absurdităţile groteşti pe care le îndură în timp ce salvează vieţile oamenilor lucrurile totul ar avea mai mult sens. Iată anecdotele noastre preferate pe care le-am auzit de la oamenii care te repară când faci ceva super tâmpit.

Publicitate

Cazul decoraţiunii penetrante

O dată, am tratat un puşti de 19 ani care a dat de probleme în timp ce era singur acasă şi se juca cu tija de la perdea. Era o tijă despicată, ca să poţi să o strângi şi să-i pui o decoraţiune ascuţită la capăt. În fine, i-a alunecat pe fund şi crescătura l-a prins fix de anus. S-a blocat.

A încercat s-o scoată dar nu a putut. Aşa că a chemat-o pe mama lui să-l ajute, dar nici ea nu a reuşit s-o scoată. Aşa că au chemat ambulanţa. Tija de perdea avea cam un metru jumate, aşa că puştiul a venit întins pe burtă pe o targă, cu o tijă de perdea fluturând în sus prin aer. A stat în camera de urgenţă o oră până când a fost dus în sala de operaţii. L-am adormit şi i-am scos tija de perdea. Tot ce trebuia să faci era să depărtezi puţin marginile şi să descleştezi, ceea ce este uşor de făcut dacă te uiţi din spate. Dar dup-aia mai era şi cealaltă piesă, care a rămas în interiorul lui. Aşa că am început să încerc să o prind, însă de fiecare dată când încercam ea aluneca din ce în ce mai departe înăuntrul lui. Aşa că am chemat chirurgul, care a putut să pună o camera în el, cum se face la colonoscopie. Când am chemat chirurgul l-am întrebat: „Ştii ce-i aia o decoraţiune de perdea?" şi mi-a spus: „Aste e o întrebare ciudată, dar da, ştiu ce este. Mă uitam la Casa şi Gradina TV şi aveau o chestie despre decoraţii, vorbim de chestia decorativă de la capătul barei de perdea". I-am zis: „Ei bine, n-am găsit-o. Ştim unde este, dar nu putem s-o scoatem". Aşa că l-au luat pe tipul ăsta în sala de operaţii şi i-au scos-o. Cel mai incredibil lucru este că şi-a chemat mama să-l ajute. Ador că a făcut asta. E un băiat bun.

Înghiţitorii de cuţite

O chestie pe care o vedem des sunt nefericiţii cu probleme mintale şi ei se bagă într-o grămadă de comportamente autodistructive. Îm mod deosebit înghit lucruri. În camera de gardă noi le spunem „clienţii fideli", fiindcă sunt binecunoscuţi de tot personalul. Vin la Urgenţe să spună că au înghiţit tot felul de lucruri, de la pixuri la nasturi şi monezi. E destul de trist fiindcă chiar pot să moară. Primesc aceeaşi îngrijire ca ceilalţi, dar cu siguranţă sunt stigmatizaţi fiindcă dau medicilor atâta bătaie de cap, pentru că fac chestiile astea autodistructive. Mai sunt unii foarte bine-cunoscuţi care merg din spital în spital pentru că au înghiţit cuţite. Cuţite ascuţite, vreau să zic. Şi le vezi pe radiografie cum stau acolo. Noi încercăm să le îndepărtăm, dar de multe ori e mai periculos să încerci să le scoţi decât să le laşi pur şi simplu acolo. Chirurgii nu prea o să facă operaţiile decât dacă este perforată o parte din tractul gastro-intestinal. Câteodată nu-i operează pur şi simplu pentru că ei o s-o facă din nou. Deci noi doar ne ocupăm de simptomele lor. E destul de nebunesc fiindcă înghit câte şapte-opt cuţite. Poţi chiar să citeşti pe net cum să înghiţi cuţite. Mi s-a spus că mai întâi le îngheaţă şi apoi le înghit. Problemele pe care le au ei fac parte din spectrul sănătăţii mintale. Genul ăsta de comportament e destul de bine studiat. E destul de deprimant să ai de a face cu astfel de oameni, pentru că până la urmă ei tot vor înghiţi ceva care îi va ucide şi nimeni nu o să îi poată ajuta. Văd tot timpul oameni de genul ăsta.

Videncătorul devine vindecatul

Într-o zi la muncă, m-am dus să examinez o pacientă în vârstă care avea probleme de respiraţie. La intrarea în sală pacientul se uita la mine cu o faţă ciudată. Pacienta mi-a spus ca mama mea şi bunica stăteau în picioare chiar în spatele meu. M-am gândit că este confuză, fiindcă ambele persoane sunt decedate. Pacienta mi-a explicat apoi că este cititor spiritual şi că vede oameni morţi câteodată. A continuat să spună că mama îmi zicea că mă iubeşte şi că este întotdeauna alături de mine. Mi-a mai spus şi să nu-mi fac griji fiindcă orice problemă aş avea se va rezolva curând. Pacienta mi-a spus că acum nu îi mai era greu să respire şi că a mai păţit asta şi altădată, când a venit la spital cu afecţiuni şi apoi a găsit pe cineva care avea nevoie de ajutor. Şi apoi simptomele ei au dispărut. După asta am simţit prezenţa mamei mele şi m-a cuprins un sentiment cald.

Publicitate

Nu o să uit experienţa asta niciodată..

Dus la pescuit

Erau un grup de tipi de 20 şi ceva de ani care trecuseră graniţa din Canada în statul New York ca să meargă într-o excursie la pescuit. Orice doctor de urgenţe a văzut milioane de cârlige de pescuit înfipte în diverse părţi ale corpului, de obicei în degete, dar şi în alte locuri şi fiecare se scoate prin altă metodă.

În fine, unul din tipi a lansat undiţa şi cârligul s-a prins în ochiul altuia dintre ei. Nu doar în pleoapă, ci chiar în ochi. Dar fiindcă au plecat doar într-o scurtă vacanţă la pescuit nu s-au obosit să-şi facă asigurare de sănătate, aşa că în loc să meargă la spital în Statele Unite, ceea ce ar fi fost destul de scump, s-au urcat într-un camion pick-up şi s-au întors acasă. Tipul ăsta a stat întins pe spate în spatele pick-up-ului opt ore, cât le-a luat să ajungă în Canada.

Când a ajuns la Urgenţe, oftalmologul l-a dus în sala de operaţii însă nu i-au scos cârligul în noaptea aia. Pentru că acel cârlig stătuse acolo atât de mult timp şi că se produseseră nişte complicaţii tehnice au decis să-l lase şi să rezolve problema a doua zi. Cum se întâmplă de obicei în cazurile care ajung la Urgenţe, nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu tipul ăla, căci tura mea se terminase. Ştiu că erau destul de îngrijoraţi că tipul o să-şi piardă ochiul, dar nu ştiu dacă asta chiar s-a întâmplat.

Hoţul stripper

A fost o dată un tip pe care l-au văzut nişte poliţişti pe un pod cum voia să se sinucidă. Era foarte depresiv. Ne-a spus că a primit o moştenire, câteva mii de dolari, aşa că a decis să sărbătorească.

S-a dus la un club de striptease şi cât timp a stat pe acolo, una dintre fete l-a păcălit şi i-a furat toţi banii. Era foarte supărat şi când a intrat în spital zicea: „Viaţa mea nu merită trăită, stripteuzele alea mi-au luat toţi banii, nu e nicio dreptate pe lumea asta", dar evident că poliţia nu a făcut nimic în cazul său, iar el a avut nevoie de nişte ajutor cu gândurile lui de sinucidere. Aşa că l-am primit în secţia de Psihiatrie.

Pe la Urgenţe sunt mereu ofiţeri de poliţie, aşa că a doua zi el chiar a vorbit cu unul dintre ei, şi din nu ştiu ce motiv chiar a crezut că acest poliţist o sa-l ajute să găsească stripteuzele alea. Aşa că, a doua zi după ce a încercat să se sinucidă, era foarte fericit şi a plecat înapoi în lume. Seara zicea „O să pun capăt vieţii mele" şi a doua zi era perfect bine. Pur şi simplu s-a răzgândit.

Traducere: Nico Leta