Patru tone de pești morți în râul Arieș

Iazul de decantare de la Valea Șesii. Foto Bogdan Balaban / 2012

Pe 31 mai, o asociație de pescari din Turda a reclamat autorităților mii de pești morți în Arieș, pe o distanță de nouă kilometri. Concluzia Administrației bazinală Mureș a fost că peștii au murit prin axfisiere mecanică, cu nămolul adus în aval de ploile abundente care căzuseră cu o zi înainte, dar ONG-iștii suspectează un accident ecologic.

Pe râul Arieș au loc frecvent astfel de accidente, care distrug flora și fauna și uneori afectează chiar apa potabilă a orașelor Câmpia Turzii și Turda. Asta pentru că în apropiere se află iazul de decantare de la Valea Șesii, construit de Ceaușescu în 1978 pentru a depozita sterilul rezultat din exploatarea minereului de cupru de la mina Roșia Poieni, în prezent administrată de Cuprumin. Iazul roșu este cel mai mare din Europa, se întinde pe 12 kilometri și acoperă fostul sat Geamăna, din care se mai vede doar vârful bisericii. Cu toate astea, nu există niciun proiect de ecologizare în zonă și de câte ori plouă, chimicale se infiltrează în Arieș.

În 2004 râul a rămas fără floră și faună. În 2008 milioane de pești morți au plutit trei zile, pentru că firma Cuprumin n-a mai alimentat cu energie pompele care țineau zona la distanță de accidente. În 2011 s-a spart o conductă și o sută de tone de steril s-au scurs în râul Curmătura, la doi kilometri de confluența cu Arieșul. Garda de mediu nu constata nicio neregulă. Anul trecut s-au inundat câteva guri de mină și apa ruginie s-a deversat în Arieș, dar n-au fost morți piscicole. De fiecare dată Cuprumin ia amenzi nesemnificative în comparație cu pagubele. În aceste condiții, dezastrele de pe Arieș nu mai sunt un accident, ci o normalitate patologică a țării.

Pentru a afla mai multe despre ultimul accident și despre intențiile autorităților, am vorbit cu Tudor Brădățan, membru al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj și parte din Campania Roșia Montană, care cuprinde mai multe ONG-uri. Cel mai nou proiect al lor este crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze legislația minieră și legalitatea avizării de noi operațiuni miniere.

În stânga se vede cum apa acidă ajunge în Arieș și în dreapta porțiunea râului dintre Moldovenești și granița județului Alba, unde au fost găsiți peștii morți. Deasupra, privire de ansamblu.

VICE: Bună Tudor. Ce s-a întâmplat în ziua de 31 mai pe Arieș?

Tudor Brădățan: Autoritățile au zis că au fost afectați pești de până la zece centimetri, care nu prezentau semne de moarte din cauza poluării apei. Dar Marius Mașca de la Asociația Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Potaissa din Turda zice că au găsit patru tone pești morți din patru generații pe o întindere de câțiva kilometri în amonte de Turda. A ajuns la numărul ăsta după ce a estimat cantitatea de pește mort aferentă unui tronson și a multiplicat-o cu distanța afectată. Repopularea poate dura câțiva ani.

De ce crezi că peștii au fost otrăviți și nu axfisiați?

Apele tulburate doar de nămol fin nu pot afectat o cantitate atât de mare de pește - apa se diluaeză și afectează doar peștii pe mai mulți kilometri de râu. În plus, dacă ar fi venit atât de multă apă cu nămol fin de pe fiecare versant adiacent Arieșului, ar fi mărit considerabil debitul râului, ar fi produs și alte pagube. Este suspect că au murit atât de mulți pești prin asfixiere mecanică într-o zonă plină de iazuri de decantare, halde de steril și scurgeri de ape acide. La limita județelor Cluj și Alba sunt mai multe mine închise sau operaționale de la care s-au scurs și în trecut ape poluate. De ce nu se întâmplă asfixieri mecanice ale peștilor și de pe alte râuri?

Sunt oameni care colectează peștii și-i vând. Care sunt riscurile?

În niciun caz nu se recomandă consumul de pește găsit mort, dar când ai venituri mici și-ți asiguri cu greu hrana zilnică, tentația este mare. Există riscul ca peștele să fie contaminat și ce a provocat moartea peștelui să îl afecteze și pe cel care-l mănâncă. Nu vrei să afli că autoritățile au mușamalizat un accident de mediu și tu ai consumat pește cu chimicale.

Care sunt șansele ca accidentul să fi fost provocat de scurgerile de steril de la Valea Șesii?

Foarte mulți pescari s-au întrebat asta. În iaz, un crater imens închis de un baraj, este depus sterilul produs de mina de cupru Roșia Poieni, iar în trecut au fost mai multe accidente cauzate de gestionarea lui proastă. Pe măsură ce nivelul iazului crește, tot mai multe case din fostul sat Geamăna sunt înghițite de nămolul toxic. Poziția autorităților fiind că peștii au murit din cauze naturale, nu cred că cineva de la vreo instituție a făcut verificări pe teren ca să vadă dacă sunt urme ale unei scurgeri. Din păcate probele de apă au fost recoltate la mult timp după ce s-au semnalat peștii morți și nu s-au găsit urme de agenți poluatori. Dar când ajunge la Târgu Mureș, apa de pe Arieș este deja foarte diluată.

Ce au făcut autoritățile de-a lungul timpului pentru a preveni aceste accidente care se tot repetă?

Nu a fost făcut niciodată un raport complet care să documenteze dezastrele de mediu și sursa exactă a poluării. S-a continuat un sistem moștenit din perioada comunistă, în care accidentele de mediu nu sunt atent investigate și niciodată nu sunt sancționate drastic. Cuprumin este mereu în insolvență sau preluată prin niște scheme complicate pe care le înțeleg doar politicienii. Dacă ar primi o amendă maximă nu ar plăti-o, iar dacă ar achita-o, tot nu ar reînvia peștii. Banca Mondială a finanțat acum câțiva ani un proiect prin care s-au realizat niște lucrări de întreținere a iazului. Dar mai sunt vechi exploatări pe care nu le întreține nimeni. Companiile miniere propun ca dezastrele de mediu lăsate de statul român generației actuale să fie rezolvate prin redeschiderea galeriilor.

Ce demersuri ati facut voi pana acum si ce plănuiți?

Am cerut ca autoritățile să ne comunice și nouă rezultatele investigației. Din Cluj și Mureș ne-au contactat imediat toți cei cărora le-am cerut informații. Dar comunicarea cu autoritățile din Alba este foarte dificilă. Nicio instituție responsabilă de protecția mediului nu ne-a răspuns în termen la cereri, cu informații valoroase. Prin urmare, în următoarea perioadă vom elabora un ghid pentru pescari și cei care găsesc pești morți pe râuri. Va cuprinde metodologia de recoltare de probe, autoritățile care trebuie sesizate și cum se urmărește procesul ulterior. Vrem ca răspunsurile neplauzibile ale autorităților să fie verificate de specialiști cărora să le punem la dispoziție probe concludente prelevate imediat după sesizarea peștilor morți.

De ce crezi că autoritățile vor să mușamalizeze poluarea?

De mai multă vreme se încearcă privatizrea Cuprumin. Mai multe nereguli au fost sesizate și incluse în moțiunea de cenzură în urma căreia a picat guvernul Mihai Răzvan Ungureanu anul trecut. Actulalul guvern, prin vocea ministrului economiei Varujan Vosganian continuă demersurile de privatizare. Autoritățile speră ca această companie să fie preluată de un operator serios, care să investească inclusiv în refacerea mediului și care să-și irosească din proprie inițiativă profitul pe cheltuieli la care statul român nu îl obligă. Cum aceste contracte sunt secrete, nu ne dăm seama dacă Vosganian acționează în interesul cetățenilor și al dreptului la un mediu curat sau în interesul și profitul companiilor exploatatoare. În aceste condiții popularizarea unui accident în zona în care este și mina Roșia Poieni nu ar ajuta pe nimeni cu interese mai degrabă financiare decât orientate către protecția mediului.

Citește și:

Poluarea ucide mai mulți oameni decât SIDA și malaria la un loc

Poluarea din Beijing devine greu de ignorat

Poluarea maşinilor ne ucide rapid

O să distrugă companiile de petrol Amazonul din Ecuador?