Fareed Wahidi este un afgan de 16 ani pare că s-a născut pe rampă. Până acum doi ani nu văzuse un skateboard în realitate. Acum parcă-i o bucată din corpul lui.
„După ce m-am dat cu skate-ul prima oară, am visat asta toată noaptea.”, ne-a spus.
Fareed mai are cinci frați și trei surori, iar skating-ul este o chestier doar a lui, un spațiu pe care nu trebuie să-l împartă și pe care-l stăpânește atât de bine.
Chestia asta banală, șansa de a sfida măcar puțin legile gravitației, îl ajută să treacă mai ușor peste conflictele și sărăcia care fac parte din viața lui de zi cu zi din Afganistan.
Uite cum s-a-ntâmplat totul: în 2007, Oliver Percovich a vizitat Afganistanul. Și-a adus cu el trei skateboarduri, iar în clipa când s-a dat cu unul dintre ele, a fost înconjurat de o mulțime de copii curioși.
Asta l-a motivat să-și deschidă în Kabul o școală mica de skating, Skateistan. Ideea era să le dea ceva de lucru copiilor de aici, mai ales celor de pe străzi, ceva care să-i distreze și să-i învețe ce-i aia calitate, creativitate, încredere, respect și egalitate.
În 2009, Skateistan a terminat de amenajat un skatepark în interior care are peste 5 000 de metri pătrați. Este plin de rampe și țevi pentru tot felul de scheme. Aici vin să se adea cu skate-ul peste 1 200 de membri, aproape jumătate din ei fiind fete.
Skatepark-ul a fost construit pe un spațiu donat de Comitetul Olimpic Afgan și este aproape de Stadionul Olimpic, unde talibanii făceau execuții publice.
Dar asta e ceva ce Fareed Wahidi nu-și prea amintește și nici nu vrea. Într-un loc ca ăsta, un băiat pe o placă poate zbura peste trecut.
Urmărește-l pe Kevin pe Twitter: @kevinsites
Și vizitează-i site-ul KevinSitesReports.com
Traducere: Andra Olteanu
Citește și celălalt articol de Kevin Sites: Am revizitat câmpurile de luptă din Afganistan după 12 ani
Ale articole cu și despre skateri: