FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Aurul nu se exploatează doar cu cianură

Interviu cu directorul Institutului Geologic Român.
12.9.13

Ilustrație de Matei Branea, special pentru numărul VICE din martie 2012, Numărul Despre Copiii Dragonului.

În condițiile în care premierul Victor Ponta și ministrul Mediului Rovana Plumb declară că metoda exploatării cu cianurare este singura care poate fi folosită pentru extragerea aurului de la Roșia, i-am trimis câteva întrebări unui specialist, directorul Institutului Geologic Român, ca să mă lămuresc că nu sunt paranoică atunci când cred că autoritățile susțin interesele companiei.

Publicitate

Ștefan Marincea susține că metoda de explotare pe care RMGC ar urma să o folosească la Roșia Montană este învechită, dar permite companiei să-și maximizeze profitul și să extragă într-o perioadă mai scurtă o cantitate mai mare de aur și argint din zăcământ. Cu un minimum de investiție, RMGC ar putea adopta o tehnologie mai nouă, adica flotatia. Aceasta metoda se traduce prin separarea minereului util din steril cu ajutorul unor reactivi și nu necesită folosirea cianurii în procesul de producție, când aurul este extras din stâncă. Cianura este folosită doar când aurul ajunge în unitatea de preparare, pentru a fi transformat în lingou, dar în cantități foarte mici și într-un spațiu închis.

Această soluție, folosită pe scară largă în lume, ar crea mai multe locuri de muncă și nu ar afecta mediul, așa cum s-ar întâmpla prin metoda cianurării integrale a rocii. Concret, RMGC nu ar mai avea nevoie de uriașul lac de decantare pentru cianuri, ci de unul mult mai mic, unde ar depozita deșeul de steril minier, necianurat. Pe de altă parte, șeful geologilor români confirmă că zăcământul de la Roșia Montană conține și alte metale rare, însă ele nu vor putea fi recuperate de RMGC, pentru că procedeul cianurării integrale nu permite.

VICE: Cum ați descrie metoda de exploatare pe care ar urma să o folosească RMGC?

Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic Român: Metoda propusă este neadecvată. Cianurarea întregii mase miniere propusă de RMGC se aplică doar la tipurile de minereuri aurifere pentru care flotaţia sau altă metodă de concentrare este ineficientă -  la aşa-numitele zăcăminte de aur „invizibil” sau coloidal. Dar când costurile de mediu (post-mining) pot fi neglijate datorită legislaţiilor naţionale permisive, unele companii practică cianurarea integrală a masei miniere. În opinia institutului, zăcământul de la Roşia Montană nu se încadrează în categoria zăcămintelor care ar necesita o asemenea metodă de procesare. Flotarea s-a dovedit eficientă în cazul vechii exploatări de carieră de la Cetate. Iar România este ţară membră a Uniunii Europene și trebuie să ia în calcul costurile post-mining cerute de legislaţia europeană în vigoare sau în curs de elaborare.

Publicitate

Deci flotația este o altă metodă prin care se poate exploata aurul de la Roșia.

Flotaţia prin cianurare în ultimul stadiu de producție, în spațiu închis s-a folosit ca metodă standard în exploatările anterioare, inclusiv la Roşia Montană și permite recuperarea unei game mai largi de metale decât aur şi argint, ceea ce RMGC nu îşi propune. Nu există încă o tehnologie aplicabilă la scară industrială mai eficientă de extragere a aurului şi argintului din concentratele de flotare. Dar, cantitatea de şlam cianurat generată se reduce exponenţial: faţă de cele 363 hectare de bazin de decantare de care vorbeşte proiectul RMGC, am avea doar vreo 13 hectare!

Care ar fi diferența între metoda prin cianurare integrală aleasă de RMGC și metoda flotației, în termeni de timp, eficiență și productivitate?

Metoda RMGC permite o dezvoltare rapidă (nu presupune facilităţi de flotaţie sau oxidare), mai puţini bani pentru investiţia iniţială și crearea a mai puţine locuri de muncă. Este „economică” pentru companie, dar crește imens costurile post-mining  - gestionarea a 363 hectare de şlam cianurat pe 120 de ani este o problemă. Dar metoda permite finalizarea proiectului în doar 16 ani, când pentru valorificarea complexă a unei asemenea cantităţi de minereu ar fi nevoie de 50. Eficienţa economică pe termen scurt este mai mare, dar pe ansamblul proiectului scade, pentru a deveni negativă aproape de finalizare. Nu ştiu dacă economia unei ţări europene îşi permite să „îngroape” pentru mai mult de un secol cantităţi atât de mari de materii prime critice foarte importante din punct de vedere economic, doar pentru a recupera mai repede şi mai „ieftin” aur şi argint.

Publicitate

Care sunt cele mai grave probleme ale proiectului RMGC?

Sunt grave probleme legate de „etanşeitatea” geologică a bazinului de decantare şi există semne de întrebare despre recuperabilitatea altor substanţe minerale utile. Avizarea proiectului în forma actuală ar face ca și alți dezvoltatori să ceară aceleaşi standarde de mediu, situate sub cele practicate în exploatări similare din lume. Ar rezulta cam 2 900 de hectare de bazine de decantare a şlamurilor cianurate doar pentru zăcămintele cunoscute din Cadrilaterul Aurifer din Munţii Apuseni!

Ce alte metale conține zăcâmântul de la Roșia Montană?

Conţine importante cantităţi de stibiu, germaniu, tantal, teluriu, zinc şi uriaşe cantităţi de feldspat potasic (adular), care sunt materii prime critice, foarte importante sau importante conform normelor UE. După estimărilor noastre, bazate pe analizele prezentate de RMGC şi pe datele publicate despre conţinuturile din vechea exploatare din perimetru (Cariera Cetate), au fost ignorate ca rezerve potenţiale 161 tone de telur, 49 tone de germaniu, 172 tone de seleniu, 116 tone de tantal, 777 tone de thaliu, 1 220 tone de stibiu, 29 763 tone de zinc şi până la 129 millioane de tone de feldspat potasic.

Potrivit licenței, compania privată poate exploata toate tipurile de metale găsite, dar va plăti redevență doar pentru auru și argint. Este această prevedere corectă?

Proiectul propus de compania RMGC presupune cianurarea globală a unei imense cantităţi de rocă măcinată: 218 milioane de tone conform fişei tehnice a proiectului sau 262 de milioane conform memoriului de prezentare. Rezerva estimată în urma studiilor RMGC este, în cazul optimist, de 330,5 tone de aur şi 1 628,4 tone de argint. Adică randamentele de extracţie sunt 80% pentru aur şi 61% pentru argint. Alte tipuri de metale ar trebui exploatate din şlamul cianurat, ceea ce este deocamdată exclus, pentru că tehnica de procesare propusă exclude recuperarea lor.

Publicitate

Credeți că RMGC este doar o companie speculativă, care nu a intenționat vreodată să exploateze aur cu adevărat și doar să facă bani la Bursa din Toronto?

Acţionariatul actual al RMGC, care este public, include fonduri declarat speculative. Orice proces reuşit de speculaţie minieră include şi o fază de extraţie, deci este firesc ca exploatarea să înceapă, dacă evoluţia pieţei şi contextul general o permit. Sunt însă sceptic în privinţa unei reuşite complete a vreunui proces speculativ în contextul crizei europene a materiilor prime.

Este posibil să urmeze o preluare ostilă la Bursa din Toronto? Cine ar fi principalii beneficiari?

Schimbarea acţionariatului la actualul curs al acţiunilor este evidentă. Cred că suntem în plin proces de preluare ostilă. În practica internaţională curentă orice zăcământ de aur cu o rezervă explorată de circa 165 tone aur devine tentant pentru marile companii miniere din domeniu. Ttrei dintre ele, Barrick Gold Corporation, Newmont Gold şi Anglo Gold Ashanti deţin împreună mai mult de două treimi din piaţă. Nu cred ca vreuna dintre cele trei ar menţine actualul proiect dacă ar opera pe solul european.

Care este recomandarea Institutului Geologic al României către autoritățile statului?

Sunt ferm convins că în forma sa actuală, proiectul nu este avantajos şi ar produce un prejudiciu de imagine imens pe plan național și internațional industriei miniere din România. Costurile de mediu sunt prea mari şi ar compromite însăşi ideea de exploatare a aurului. Un proiect mai bun, conform cu practicile europene şi cu principiile dezvoltării durabile şi ale valorificării complexe, ar putea fi luat în considerare. Pentru asta milităm, pentru stabilirea de către statul român a unui „de minimis” în practicile de exploatare a unor astfel de zăcăminte şi pentru consultarea experţilor, nu a unor grupuri de lobby sau a companiilor înseşi.

Vrem respingerea proiectului în forma sa actuală și crearea Serviciului Geologic Naţional pe structura Institutului Geologic al României drept consilier principal al Guvernului în problemele legate de sol şi subsol. Este evident că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a înregistrat încă un eşec spectaculos în preluarea atribuţiilor unei asemenea organizaţii, după cel precedent, al recomandarilor în cazul privatizării Cuprumin. Dorim și reevaluarea potenţialului de materii prime minerale al României.

VICE transmite live de la proteste, în fiecare seară.

Citește și:
Cum a fost la protestele Roșia Montană din afara României
Indignările generației în vârstă despre protestele Roșia Montană
N-am înțeles nimic din a cincea zi de proteste Roșia Montană
Operațiunile cu cianură nu înseamnă minerit
Zece ore de protest, cinci mii de oameni și trei corturi pentru Roșia Montană 
Define: Hipster
Opriţi troleul pentru Roşia Montană

Plus restul articolelor Goana după aur - varianta românească