Felix Martin mi-a spus ce sunt, de fapt, banii

Iată cum arată banii.

Summit-ul G8 s-a deschis ieri în Irlanda de Nord. Și, ca la orice summit G8, atmosfera a fost tensionată, cu protestatari care au subliniat foarte clar că nu le place ideea ca un grup de națiuni bogate să se întâlnească ca să discute despre cum să fie și mai capitaliste și s-o ducă tot mai bine. De fapt, 56 de protestatari au fost arestați încă dinainte de începerea summitului, așa cum poliția a înăbușit protestul anti-capitaliștilor din Londra weekendul trecut.

Dar oare sunt protestele lor simpliste împotriva capitalismului naive sau nejustificate? Oare e nevoie de o schimbare și mai fundamentală?

Felix Martin e investitor și asociat la Institutul Noii Gândiri Economice. A scris pentru Financial Times și the New Statesman, a lucrat la Banca Mondială între 1998 și 2008 și cumva și-a găsit timp să absolve și cursuri complete de Economie și Relații Internaționale. Noua lui carte, Banii: Biografia neautorizată, argumentează că modul ortodox de a ne gândi la bani e nu numai greșit, ci și periculos. În schimb, ne oferă o alternativă cu consecințe mult mai pozitive pentru economie, guvernele lumii și capitalismul în sine.

Am vorbit cu Felix ca să aflu de ce ar trebui să ne schimbăm cu toții perspectiva asupra banilor.

Felix Martin.

VICE: Salut, Felix? Cum privesc majoritatea oamenilor banii?

Felix Martin: Aș zice că cei mai mulți oameni se gândesc la bani ca la o masă, o mașină sau o carte – un obiect pe care îl pot poseda. Când am bani în cont, înseamnă că dețin ceva. Împreună cu ideea asta vine și o anumită presupunere despre sursa banilor. Acum foarte mult timp, oamenii făceau troc, dar acel sistem s-a dovedit a fi foarte ineficient pentru că nu puteai negocia decât dacă aveai un obiect pe care să-l vrea altul, iar acel om avea ceva ce îți trebuia ție. Așa că o minte strălucită a venit cu ideea unui lucru care să fie acceptat de toată lumea – chiar dacă nu aveai nevoie de lucrul acela propriu-zis – putea fi un mijloc de schimb.

Începutul banilor.

Da, de obicei erau din aur sau argint, din diverse motive – durabilitate, raritate, etc. Apoi, la un moment dat, cuiva i-a venit ideea că banii ăștia ar putea fi împrumutați și așa s-a inventat creditul. Apoi, și mai târziu, au apărut anumite instituții care s-au specializat în domeniul creditelor și așa au apărut băncile. E o poveste foarte plauzibilă. E ușor de crezut și are un fel de logică. Problema cu ea e că nu e adevărată. Antropologii și istoricii știu asta de mult timp, dar economiștii nu.

Și ce contează dacă ce știm despre bani nu e corect atâta timp când știm să-i folosim? E important să le știm adevărata istorie?

Cu siguranță. Un motiv ar fi cel istoric. Dacă vrei să înțelegi istoria noastră – cum a evoluat societatea, de unde a venit capitalismul și de ce am ajuns să distribuim averea pe care o avem – trebuie să înțelegi conceptul de bani și ce înseamnă ei astăzi.

Iar banii au un impact puternic asupra vieții noastre.

Da, multe aspecte din viața noastră sunt măsurate financiar. E foarte răspândită ideea că poți aplica conceptul de valoare monetară la orice. Se poate aplica în viața oamenilor, cu cineva care face curățenie în casă – se poate aplica în orice fel de servicii care n-au fost măsurate economic nici măcar cu o generație sau două în urmă – și asta e o schimbare importantă. Dacă te gândești la bani ca la un obiect și dacă te gândești la efectele piețelor ca fiind separate de un astfel de lucru, n-o să înțelegi ce se petrece. Deci ăsta ar fi un motiv: Dacă vrem să ne înțelegem propriul trecut, dacă vrem să înțelegem cum am ajuns unde suntem, trebuie să avem o perspectivă corectă.

Și criza financiară? Modul greșit în care percepem banii are un efect asupra ei?

Există o diferență crucială între crizele financiare care se întâmplă când oamenii înțeleg foarte bine cum funcționează sistemul și cele care se întâmplă când aceștia habar nu au. Ultima criză face parte din a doua categorie. Asta poate duce la etapa în care oamenii spun că ceva e greșit în sistemul nostru, ceea ce nu e adevărat – e un sistem grozav. Dar sistemul funcționează doar atunci când oamenii îl înțeleg. Când ceva merge greșit, oamenii știu cine și ce instituții sunt responsabile pentru asta. Iar la baza acestei neînțelegeri e perspectiva greșită pe care o avem asupra banilor. E o problemă care trebuie rezolvată și publicul trebuie să știe de existența ei.

Care sunt alternativele?

Unii oameni, după ce critică sistemul, sunt de părere că ar trebui să trecem la un alt sistem – în special la comunism. Într-adevăr, sunt mulți care vor să facă schimbarea spre o societate non-monetară, dar dacă ne uităm la Rusia sovietică, ne dăm seama că nu e un drum pe care vrem să mergem. Chestia bună la bani e că le dau oamenilor libertate personală: independență față de familie, față de ierarhiile sociale etc. Acestea sunt lucruri pozitive care trebuie încurajate.

Ok. Dar îmi poți explica ce sunt banii, în cazul acesta?

În Pacific există o insulă foarte izolată numită Yap. Exploratorii au anticipat că societatea de pe această insulă va fi primitivă din punct de vedere financiar și va folosi probabil un fel de sistem de troc. Dar au descoperit exact opusul. Locuitorii aveau o formă de valută: fei, niște pietre mari, solide, cu diametrul între 30 și 360 de centimetri, cu o gaură în mijloc. Dar se făceau foarte rar tranzacții fizice cu ele așa cum facem noi cu bancnotele. Datoriile erau lăsate să crească, iar balanța era făcută la final.

Cel mai incredibil lucru e că unul dintre fei nu mai fusese văzut de generații întregi, căci se scufundase pe fundul mării. Așa că deși nu vedeai banii, ei totuși existau – așa cum funcționează creditele și datoriile. Asta sunt banii; nu un lucru sau un obiect, ci un set de idei care ușurează relațiile comerciale.

Lingou de aur care – contrar credințelor populare – nu există în nicio bancă din Marea Britanie. (Photo via)

Nu e la fel ca aurul din băncile noastre?

N-avem niciun fel de aur în bănci. Unele dintre primele bănci englezești aveau aur, dar băncile moderne nu mai sunt așa. Înainte era așa din cauza comercianților care negociau între ei, acumulau credite și datorii unii față de alții. Deci n-are legătură cu nimic fizic. E exact la fel, doar că mai puțin electronic, cu ce se petrece astăzi pe Wall Street. Nu mai sunt bucăți de hârtie, ci informații pe un ecran. Are loc, în schimb, o manipulare, schimbul de promisiuni financiare.

Ce părere ai de BitCoin? Crezi că e noua valută revoluționară așa cum zice lumea?

Susținătorii BitCoin spun că e prima monedă virtuală privată. Adevărul e că toți banii sunt virtuali pentru că banii – spre deosebire de monede și bancnote – sunt un set de idei și relații. Cât despre partea privată, băncile comerciale nu sunt deținute de stat – și ele sunt private.

Mulțumesc, Felix.

Urmăriți-l pe Joseph pe Twitter:@josephfcox

Traducere: Oana Maria Zaharia

Și mai mulți bani:

Această pizza costă 750 000 de dolari

Pisici, cocaină și bani