Cum au ajuns niște români să primească pensii de 7 000 de euro, fără să le merite

Hai să facem împreună un exercițiu de imaginație: ce-ar fi dacă ai ieși la pensie la 42-43 de ani și vei primi, tot restul vieții, 13 mii lei (sau chiar 20-25 de mii) pe lună? Vei avea practic două opțiuni la dispoziție: fie îți vei petrece restul vieții călătorind pe vase de croazieră, fie vei munci în altă parte, cumulând pensia uriașă cu salariul.

Știu că ți-ar plăcea să trăiești așa, numai că viața asta nu este pentru tine. Ea este rezervată unui număr restrâns de aproximativ 8 500 de oameni „speciali" care, datorită unor legi date doar pentru ei, s-au constituit într-o clasă privilegiată a României. Este vorba despre mulți angajați din Armată și Ministerul de Interne, din serviciile secrete (STS, SRI și SIE), magistrați, aviatori, parlamentari, diplomați, personalul de specialitate din instanțe și parchete, auditorii externi ai Curții de Conturi și, ai să râzi, unii jurnaliștii.

Subiectul ăsta, al pensiilor speciale, nu este deloc nou. El apare cam o dată la doi ani, lumea se inflamează pe Facebook, dar până la urmă nimeni nu ia decizia să le taie. Pentru că ai văzut și tu din cine e formată categoria asta privilegiată. Oameni foarte grei.

Acum situația este mai caraghioasă. Guvernul PSD a anunțat că vrea să înghețe aceste pensii speciale (care, datorită modului de calcul, cresc în fiecare an), iar din acel moment sute de generali, chestori, chiar și magistrați și-au depus cereri de pensionare pentru că o nouă lege/ordonanță în acest domeniu nu ar putea avea efecte decât pentru viitor.

Ca să înțelegi de unde vin sumele astea așa mari, trebuie să-ți spun că, potrivit legii actuale, pensiile speciale reprezintă cam 80% din cuantumul salariului pe care oamenii ăștia l-au avut în timpul activității. Numai că pensia se recalculează anual, astfel încât, în unele cazuri, suma primită a ajuns să depășească salariul pe care l-a avut pensionarul.

Prima dată când s-a discutat serios despre tăierea pensiilor speciale a fost în 2010, pe vremea guvernului Boc. Atunci a fost adevărată campanie dusă de USL, plus trusturile de presă afiliate, împotriva acestei decizii. Până la urmă, numărul celor cu pensii speciale a fost redus de la 8 400 la 2 800.

Curtea Constituțională nu a fost de-acord, la acea vreme, să îi excludă și pe magistrați, deci ei au fost exceptați. În fine, ca să fim corecți până la capăt, recalcularea pensiilor speciale în perioada respectivă nu a eliminat în realitatea povara pe bugetul public. Ba chiar, după unele calcule, aceasta a crescut. În fine, ideea e că nici așa, strâmbă, legea aia nu a durat prea mult.

În 2015, premierul de atunci Victor Ponta a revenit asupra deciziei luată de Guvernul Boc și, după mai multe legi trecute prin Parlament, numărul pensionarilor speciali ajungea, din nou, la 8 200.

Suma alocată în acest an pentru sistemul public de pensii este de 55,5 miliarde de lei, adică 6.8% din PIB, cu 5 miliarde de lei mai mare decât în 2016. La această uriașă sumă se mai adaugă 3,8 miliarde de lei pentru pensiile celor care au lucrat în MAI și 0.6 miliarde de lei pentru pensiile foștilor angajați din MApN. Banii ăștia sunt virați prin propriile case de pensii. În final, deputații și senatorii mai adună și ei vreo 13.3 milioane de lei.

Beneficiarii pensiilor speciale încasează 80% din veniturile brute obținute ori în ultimul an, ori în ultima lună ori, la alegere, dintr-un calup de cinci luni consecutive. Treaba asta variază de la caz la caz. Pensiile astea nu sunt plătite doar de la fondul de pensii, ci și de la bugetul de stat, adică din banii mei, ai tăi și ai părinților tăi.

Și acum să vedem cine sunt beneficiarii pensiilor speciale.

În România, cea mai mare pensie de diplomat este de 12 000 de lei pe lună. În baza Legii 2016/2015 , membrii corpului diplomatic și consular se pot pensiona la cerere după 15 ani de activitate la MAE și pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu. Ea poate ajunge la 80% din baza de calcul ce reprezintă salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate. Pentru fiecare an care depășește vechimea în MAE, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul.

Piloţi, însoţitorii de bord, membrii ai echipajului de cabină cu licenţă sau atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, care au vârsta de minimum 50 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate au dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Pentru fiecare an complet care depăşeşte vechimea minimă în activitate se adaugă la cuantumul pensiei câte 1%, dar fără a se depăși 100%.

De această pensie specială mai beneficiază și navigatorii, mecanicii, inginerii de bord naviganţi, operatori radionaviganţi, inginerii de recepţie şi control aeronave etc, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist.

În legea nr. 83 din 21 aprilie 2015 este prevăzut faptul că după ce se stabilește pensia specială și pensia pentru limită de vârstă, angajații din acest domeniu pot să opteze pentru cea care este mai avantajoasă.
Cea mai mare pensie de aviator, în România, este de 39 200 de lei.

Cea mai mare pensie a unui angajat din cadrul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor se ridică la 12 mii de lei. Aici e vorba de oameni precum grefierii din instanțe și criminaliștii. Și ei pot să jongleze între pensia specială și aia pentru limită de vârstă, în funcție de avantaje, conform legii. Vechimea minimă în muncă variază între 20 și 25 de ani la care se mai adaugă 1% pentru fiecare an suplimentar.

Vezi și:

La parlamentari e o șmecherie mare cât casa. Retribuția lor nu se numește pensie de serviciu, ci indemnizație, așa că ei nu sunt prinși în această categorie de pensii speciale pe care Olguța Vasilescu vrea să le înghețe. Cea mai mare pensie plătită unui parlamentar este de 14 400 lei.

Așadar, parlamentarii – chiar și ăia care au frecat-o tot mandatul – se pot pensiona la 60 de ani dacă au cotizat 30 de ani la sistemul public și au fost aleși de trei ori. Dar nu doar parlamentarii încasează indemnizația asta, ci și funcționarii publici ai Consiliului Legislativ, personalul Curții Constituționale care, prin lege, este asimilat cu funcții similare din Parlament, dar și personalul administrativ de la Palatul Parlamentului.

CCR a hotărât în anul 2011 că tăierea pensiilor speciale în cazul magistraților este neconstituțională. Vreo 2 500 de magistrați au fost ocrotiți de această hotărâre. Cea mai mare pensie din această categorie de „speciali" este de 41 mii de lei.

Cum a reușit un magistrat să se pensioneze cu suma asta? Păi, simplu. Înainte de 2011, o lacună legislativă le permitea magistraților să încaseze niște sporuri uriașe. Așa că ăia care au fost mai deștepți și-au depus cererea în luna în care au încasat sporuri pe seama soluționării unor litigii.

Anul trecut, președintele Iohannis promulga legea care le permitea jurnaliștilor care fac parte din uniuni ale creatorilor să încaseze pensii speciale.

Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării și se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea. Singura asociaţie de presă care are acest statut este Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR). Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România este o entitate pe care nici jurnaliștii nu o cunosc.

Angajații din MAI, MApN și servicii au început să se pensioneze pe bandă rulantă la auzul veștii că ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu vrea să desființeze/înghețe pensiile speciale. Șeful STS, ai Jandarmeriei, Poliției de Frontieră, ai Poliției Capitalei și mai mulți generali, contraamirali, chestori și angajați SRI și-au depus cererile pentru a ieși la pensie.

Goana asta după pensii are loc în condițiile în care statul român le permite acestor oameni să se reangajeze în funcții publice. De exemplu, Cătălin Breazu a fost director general adjunct la MAI, s-a pensionat apoi a revenit în MAI în funcția de consilier la cabinetul secretarului de stat. Au mai parcurs acest traseu și secretarul de stat din MAI Cornel Ciocoiu și consiliera lui Carmen Dan, Alina Popescu. Uite aici mai multe exemple, din cele pe care presa le-a descoperit zilele astea.

Cel mai probabil nici de data asta nu se vor lua măsuri drastice împotriva pensiilor speciale. Drept dovadă, ordonanța care trebuia să fie adoptată azi în acest domeniu a fost amânată. Îți trebuie curaj nu glumă să le tai banii acestor privilegiați ai României și nu cred că e cazul nici la Guvernul Tudose. Sper să mă înșel.

Până atunci te rog să mai reții un lucru. Pensia medie în țara asta infectă este mai mică decât 1000 de lei pe lună. Poți să înțelegi astfel multe lucruri despre bătrânii ăia săraci, pe care-i vezi cu sacoșa în mână, prin autobuzele RATB, și pe fața cărora se citește disperarea. Poți să înțelegi, spre exemplu, de ce votează cu atâta bucurie un partid care le promite 100 de lei în plus la pensie. După zeci de ani de muncă, statul nu le oferă decât o viață de mizerie. Cu ce sunt ei mai prejos decât ăia care primesc zeci de mii de lei în fiecare lună? Îți spun eu. Cu nimic.