Ce poți face ca să scapi de școlile, fântânile și spitalele construite prost în Bucureşti

Te-ai întrebat vreodată de ce clădirile noi făcute de stat sunt urâte şi scumpe? Păi, pentru că există corupţie şi legislaţie inadecvată. Ca să aflu exact ce se întâmplă și ce se poate face, am vorbit cu Ilinca Macarie, un arhitect și un consilier local din partea USR la Primăria Sectorului 1 din București. Ea a venit cu un proiect cu care să schimbe totul. E încă în dezbatere publică, dar dacă devine lege, România va avea arhitectură cu soluţii şi materiale de o calitate mai bună decât astăzi.

Să zicem că tu eşti şeful unei instituţii de stat cu un salariu care nu îţi convine şi ai chef să trăieşti periculos. Trebuie să găseşti rapid ceva pe care să dai banii statului. De exemplu, poate că eşti primar şi ai nevoie să le arăţi sătenilor că eşti merituos fără să faci un mare efort. Ce e de făcut?

Vorbeşti cu firma preferată de proiectare – BlablaSucces SRL, adică ăia care-ți dau și ție cotă parte din bani, şi îi anunţi să fie pe fază: ai intenţia să dai prin atribuire directă un Studiu de Fezabilitate pentru o grădiniţă oricui îndeplineşte condiţiile X, Y şi Z. Hai să zicem că ai nevoie de „Studii de Fezabilitate pentru grădiniţe construibile pe 300 de metri pătraţi care sunt gata în trei zile”.

Atribuire directă înseamnă că legea te lasă să alegi tu dintre firmele care fac oferte pe e-licitatie.ro (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice). SEAP este pentru firme cum e o poieniţă de flori parfumate pentru o albină. Dacă suma este de la 29 999 de euro în jos, poți să-i dai proiectul oricărei firme vrei, dacă îndeplinește condițiile pe care le impui tot tu. De la 30 000 de euro încolo trebuie să facă licitație publică.

SC BlablaSucces SRL lucrează undeva între 3 săptămâni şi 2 luni la ofertă şi o pun pe SEAP aşa, la şto, că poate dă Dumnezeu să apară vreodată cineva care va avea nevoie de Studiile lor de Fezabilitate pentru grădiniţe.

Ca prin minune, se dovedește că există o firmă care ne poate servi exact cu ce avem nevoie: uite, băieţii de la BlablaSucces pot face un studiu întreg în trei zile lucrătoare (sau măcar au spus că pot să facă asta, s-a mai văzut). Și pentru firma de apartament e bine: la numai câteva ore după ce BlablaSucces SRL îşi pune oferta pe elicitaţie.ro, surpriză, apare o primărie care vrea şi care e dispusă să plătească maximum 29 999 de euro pentru serviciul prestat. Bravoo, băieţii vor bea de fericire, că mătăniile au dat rezultat.

Primăria plăteşte firmei de casă cei 29 999 de euro şi se primeşte un vraf de dosare cu o simulare de proiect de grădiniţă. Poate chiar două soluții, una teoretic bună şi una foarte proastă, ca să pară că s-a făcut un studiu serios.

Soluția firmei e bună, mai ales dacă a fost înființată de nepotul domnului Primar. Faza a doua e când Primăria dă drumul la licitaţia publică pe acelaşi SEAP: „Lume, lumeee, căutăm firmă care să ne facă la pachet proiectare şi construcţie pentru o grădiniţă (vezi studiul de fezabilitate făcut de BlablaSucces SRL). Criteriul? Preţul cel mai mic, că ne doare în spate de cât de bine iese lucrarea pentru copiii de grădiniţă, să avem noi ce să ne lăudăm în campania electorală.

Arhitectul e sclavul firmei de construcţii cu care s-a asociat, că pe ăla nu îl interesează să lucreze cu suciţi care vor să iasă construcţia ca în Occident. Vrea să muncească cât mai puţin pentru preţul ăla, care oricum e mic, după cum mi-a explicat și Ilinca:

Cum poate o firmă care participă la o licitaţie publică să o aranjeze? Simplu, afli de la cine trebuie de ea și apoi intri în licitaţie cu două firme prietene, după ce ai stabilit cu ei preţul la o bere, iar la următoarea le returnezi şi tu serviciul.

Aranjamentul ăsta e previzibil – nicio firmă nu îşi doreşte să câştige la licitaţie o lucrare pe care o face în luni bune şi care se plăteşte cu echivalentul în lei al unei pungi de alune prăjite de Mega Image. Câştigătorul licitaţiei vrea să lucreze tot puţin pentru banii ăia, ia să mai tacă din gură arhitectul ăla care îi tot dă cu armonie vizuală şi ferestre de calitate. De obicei, liderul din asocierile astea este firma de construcții.

„În primul rând m-am gândit la clădiri educaţionale: şcoli şi grădiniţe”, mi-a explicat Ilinca. „Acolo cred că e vitală calitatea arhitecturală. Sunt studii care au demonstrat cum performanţă la învăţătura şi nivelul copiilor cresc odată cu calităţile clădirii.”

Tot pe lista Ilincăi găsești și sălile de sport și agrement, bisericile, spitale, săli de spectacol, azile, gări, parcuri, piețe alimentare.

Mi-a dat și câteva exemple de construcții proaste:

Ideea ei este ca primăria să fie obligată să facă un contract de consultanță cu o firmă de arhitectură pentru proiect sau măcar pentru studiul de fezabilitate. Să se separe concursul de soluții de caietul de sarcini:

Ar vrea să nu mai existe conflictul de interese dintre proiectant și constructor, să fie un proces transparent. Se practică în toată UE şi în Elveţia, de exemplu. Și are ca unic dezavantaj că ar dura mai mult, fix pentru că este mult mai controlabil de către cetăţeni, de către arhitect, de către consiliul local.

Dacă vrei să susții proiectul ăsta, poate le dai și tu un semn ălora de la Primărie aici. E dreptul tău să le spui care e problema, indiferent dacă o să te asculte sau nu.