politica

Cum a ajuns PSD să ceară din buzunarul tău mai mulți bani decât bugetul DNA pe 2019

Ideea finanțării partidelor din bani publici a fost bună, numai că partidele de guvernământ au transformat-o într-un jaf din banii publici.

de Ernest Mânzac
13 Februarie 2019, 9:46am

Toate pancartele astea ridicole de la mitingul PSD din Piața Victoriei, din vara trecută, sunt făcute din banii tăi. Fotografie de Eli Driu.

Dacă până acum nu te-a interesat ce bani primesc partidele politice de la bugetul statului este pentru că sumele au fost rezonabile, de bun-simț ca să zic așa. Bine, tot ai fi putut să te întrebi de ce, mama dracului, ar trebui să plătești tu stegulețele și pancartele alea ridicole cu care au venit la București simpatizanții PSD la mitingul de anul trecut împotriva statului paralel. Acum însă e mai rău, crede-mă.

Inițial, finanțarea partidelor din banii statului a fost o idee bună și am să-ți explic mai jos de ce spun asta. Partea proastă este că, între timp, PSD a făcut-o de oaie, iar sumele de bun-simț din anii trecuți s-au umflat în așa hal încât acum partidul lui Dragnea a ajuns să primească în 2019 din banii contribuabililor mai mulți bani decât DNA, spre exemplu. Gata, te-ai enervat? Hai să o luăm cu începutul.

Vremurile când partidele se finanțau cu bani la sacoșă s-au dus (și asta e bine)

Primele dezbateri serioase despre finanțarea partidelor politice a început prin 2015, datorită DNA (instituția aia care e demonizată seară de seară la Antena 3). În perioada respectivă, mai mulți foști lideri PDL, în frunte cu Gheorghe Ștefan (Pinalti), erau hăituiți de procurori și, ca să-și mai reducă din pedepsele la închisoare, au început să povestească cum sponsorizau campaniile electorale.

Mecanismul era simplu: un om de afaceri aducea la partid o sacoșă cu bani - ca să fiu riguros, se purtau în egală măsură servietele și pungile de plastic. Banii erau investiți în pliante, geci, ulei, zahăr și alte materiale electorale, apoi, după alegeri, când partidul ajungea la putere, omul de afaceri își recupera investiția primind contracte din bani publici, cu o valoare supraestimată, ca să fie bine la toată lumea. Unii afaceriști, ca să fie siguri că nu ies în pierdere, sponsorizau ambele tabere politice, astfel încât după alegeri să fie, în orice situație, în barca învingătoare.

Așadar, în urmă cu aproape patru ani, PSD și PNL, mai mult silite de amintirile foștilor sponsori ilegali, au venit cu o lege revoluționară: campaniile electorale, dar și partidele parlamentare să fie subvenționate de stat. Bun, și de unde știm că, pe lângă banii de la stat, partidele nu mai primesc și bani la sacoșă? Bună întrebare, numai că acum, când știi foarte exact suma pe care o au în buget, poți să le numeri afișele electorale și panourile și să-ți dai seama mai ușor că e ceva în neregulă. Iar Autoritatea Electorală Permanentă are și această atribuție.

Dintr-un anumit punct de vedere, legea a dat roade: alegerile locale și parlamentare din 2016 au fost mult mai curate decât cele precedente.

În 2017, s-au schimbat trei cuvinte esențiale în lege

Dar cum întotdeauna diavolul se ascunde în detalii, legea asta a deschis niște portițe periculoase în ceea ce privește sumele primite de partide din banii publici.

În primul rând, trebuie să știi că fiecare formațiune primește, lunar, o sumă în funcție de numărul parlamentarilor și al consilierilor locali. Cu cât partidul are mai mulți aleși, cu atât intră mai mulți bani în cont. Mai există în lege și un criteriu feminist: orice mandat câștigat de o femeie primește un spor la subvenție, după un calcul făcut de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Criteriul ăsta pare logic dacă vrei să stimulezi prezența femeilor în politică, așa se întâmplă și-n alte țări, nu aici e subiectul de dezbatere.

Legea a impus și un plafon pentru finanțarea partidelor: între 0,01% și 0,04% din veniturile prevăzute la bugetul de stat. Ține minte expresia asta: „venituri prevăzute la bugetul de stat”.

Și acum să trecem la sume efective. Am să iau ca an de referință 2017, când a început mandatul noului Parlament. Toate formaţiunile politice care au trecut pragul electoral au primit în jur de 30 de milioane de lei (6,5 milioane de euro), adică în jur de 500 de mii de euro pe lună, în total. Vorbim de PSD, PNL, USR, ALDE și PMP, pentru că UDMR are statut special, ia bani ca organizație a minorităților naționale. Evident, PSD a încasat cel mai mult, pentru că are cei mai mulți aleși (nu pot să-ți spun exact suma pentru că site-ul AEP, nu știu din ce motive, nu mai deschide documentele din Arhivă).

Pe lângă sumele din buget, un partid mai strânge bani și din cotizațiile membrilor și din alte donații legale.

PSD a vrut mai mult decât atât. Așa că, la finalul anului 2017, un senator din partidul lui Dragnea a propus modificarea legii. Senatorul se numește Marian Pavel. Acesta a înlocuit expresia „venituri prevăzute la bugetul de stat” (de care ți-am zis mai sus) cu „Produsul Intern Brut”.

Deci partidele urmau să primească între 0,01% și 0,04% din PIB, nu din veniturile colectate la buget. Nu trebuie să fii expert ca să știi că PIB-ul reprezintă o sumă mult mai mare decât toate veniturile colectate de stat. Pe scurt, schimbarea expresiei respective a însemnat mai mulți bani pentru partide.

Modificarea legii, așa cum a fost propusă de Pavel, a intrat în vigoare în ianuarie 2018. În consecință, partidele au încasat anul trecut de la stat, după noul mod de calcul, 158 de milioane de lei (34 de milioane de euro), de cinci ori mai mult decât în 2017.

Pentru PSD tot nu a fost suficient.

În bugetul pe 2019, pe baza unei estimări-record a PIB-ului de peste o mie de miliarde de lei, Guvernul a prevăzut pentru partide 409 milioane de lei (87 milioane de euro), de două ori şi jumătate mai mult decât în 2018 şi de peste 13 ori mai mult faţă de 2017.

„PSD primeşte subvenţie de la bugetul de stat al României mai mult decât Partidul Socialiştilor Europeni din toată Europa. PSD primeşte cam 35 de milioane de euro, şi PES, la nivel european, primeşte 16 milioane“, a calculat Victor Ponta.

Poți să-l crezi sau nu pe Ponta, ideea e că, chiar și fără această comparație, suma încasată de PSD este enormă oriunde în Europa.

Ce poți face cu 87 de milioane de euro?

Spre exemplu, un spital nou-nouț, complet echipat la standarde moderne. Sau două stadioane de ultimă generație cu 30 mii de locuri, că tot va găzdui România câteva meciuri la Campionatul European de fotbal de anul viitor și se chinuie să ridice o arenă de la zero, în Ghencea.

Și încă o comparație relevantă, făcută de USR. Potrivit bugetului pe 2019, PSD va primi anul acesta de la stat în jur de 219 milioane de lei (46 milioane de euro), în timp ce bugetul DNA e stabilit la 168 milioane de lei (35 milioane de euro).

După ce opinia publică s-a scandalizat de suma alocată partidelor, Liviu Dragnea s-a gândit să mai îndulcească cianura și a aruncat pe piață o propunere super-populistă: a depus un amendament prin care a tăiat 140 milioane de lei de la partide. Așa, din pix.

„Banii vor fi transferaţi către Educaţie, pentru infrastructura necesară derulării Programului Guvernamental «Masă caldă în şcoli»”, a anunțat PSD pe Facebook.

De ce e o măsură populistă, și nu socială? Pentru că Guvernul nu a făcut proiectul de buget până nu și-a dat Dragnea acordul. În urmă cu două săptămâni, liderul PSD ne anunța, pe Facecook, că „viitorul sună bine”. De ce nu a tăiat atunci bani de la partide ca să cumpere Vitamina D și hrană caldă pentru copii? Ca să pozeze în tătuc al poporului.

Acum, să vedem însă dacă va aproba și Parlament propunerea asta minune a lui Dragnea. Că multe din astea s-au dovedit a fi doar petarde care nu s-au și materializat în lege. Și oricum, chiar dacă propunerea lui Dragnea va trece, partidele tot rămân cu aproape 60 de milioane de euro bani de cheltuială. Adică dublu față de anul trecut.

Editor: Gabriel Bejan