Politică

Tudorel Toader vrea să readucă justiția sub control politic

Am întrebat un expert anticorupție ce este în neregulă cu ordonanțele de urgență anunțate ieri de ministrul Justiției.
ED
fotografii de Eli Driu
20.2.19
protest
Un protestatar de la demonstrația din Piața Victoriei de ieri, 19 februarie. Fotografii de Eli Driu

Cele două ordonanțe de urgență anunțate ieri de ministrul Justiției au stârnit un val de reacții negative în rândul procurorilor și magistraților, iar pe rețelele sociale s-au anunțat proteste de stradă. Un miting a avut loc chiar aseară în Piața Victoriei.

Reacțiile negative privesc în primul rând modificările aduse legilor justiției.

Magistrații acuză că modificările făcute de Guvernul Dăncilă vor genera un blocaj instituțional la nivelul Ministerului Public și al Direcției Naționale Anticorupție. Tot ei reclamă faptul că schimbările s-au făcut „fără asigurarea transparenței decizionale și fără a exista avizul Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției”.

Publicitate

Membrii din societatea civilă susțin că prin noile reguli impuse de Tudorel Toader, justiția reintră sub control politic.

protest-oug-19-febr-22

Oamenii nu se lasă bătuți

Secția de procurori care investighează magistrații devine stat în stat

Ministrul Justiției oferă controversatei secții de investigare a magistraților o putere mai mare decât cea pe care o are în prezent, blocând posibilitatea procurorului general, Augustin Lazăr, să infirme actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră nelegale sau netemeinice.

Îți amintesc aici că înființarea secției respective nu a fost privită niciodată cu ochi buni de către experții din sistemul judiciar, inițiativa fiind critică inclusiv de specialiștii Comisiei de la Veneția.

„Asistăm la revoluționarea modului de organizare a Ministerului Public și a principiului constituțional de ierarhie în cadrul parchetelor, prin schimbarea accepțiunii noțiunii de procuror ierarhic superior, doar cu privire la o anumită unitate de parchet (contestată la unison de magistrați, Consiliul Europei și Uniunea Europeană), acum devenită independentă chiar de Ministerul Public, într-un demers vădit neconstituțional”, precizează Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție într-un comunicat.

Pentru a înțelege mai bine care este problema cu secția de investigare a magistraților am cerut opinia expertului anticorupție Laura Ștefan care mi-a zis că s-ar încălca inclusiv Constituția României.

Publicitate

„Scoaterea secției de sub jurisdicția Procurorului General mi se pare o problemă de constituționalitate pentru că Ministerul Public, în Constituția României, este o structură ierarhică și subordonată procurorului general. Eu nu văd cum ai putea să ai un procuror în această țară, fără să fie subordonat ierarhic procurorului general”, mi-a explicat Laura Ștefan.

protest-oug-19-febr-18

Un nou protest este anunțat pentru duminică, 24 februarie.

„Sunt eliminate condițiile de vechime pentru funcțiile de conducere în parchete”

O altă modificare importantă anunțată de ministrul Toader va permite și judecătorilor care au fost procurori să candideze la funcțiile de rang înalt din Parchetul General: procuror general, șef DIICOT, șef DNA sau adjuncții acestora.

Altă modificare aduce restricții interimatului pe funcțiile de conducere, care nu va mai depăși 45 de zile.

De acum înainte, avizul pentru numirea în funcții de conducere în parchete se va mută de la secția de procurori, ostilă guvernului, la plenul CSM, care la momentul actual, este favorabil viziunilor Guvernării PSD-ALDE.

„Cea mai problematică prevedere mi se pare cea care duce parchetul în mâna ministrului justiției și elimină secția de procurori din contextul numirilor la funcțiile de conducere din parchete. În plus, față de asta, sunt eliminate condițiile de vechime pentru funcțiile de conducere în parchete. Iar judecătorul, ca să fie numit șef peste procurori, ajunge să fi fost procuror o singură zi. Asta contravine ideii de separare a carierelor judecătorului de a procurorului.

Publicitate

Instituțiile se vor bloca din cauza faptului că delegările nu mai sunt posibile”, mi-a mai explicat Laura Ștefan.

protest-oug-19-febr-16

Un mesaj clar legat de secția de procurori cu care Tudorel Toader vrea să intimideze magistrații

De ce au criticat modificările lui Toader procurorul general și conducerile DNA și DIICOT

Procurorii DNA au atras atenția că modificările care interzic delegările vor produce blocaje în activitatea parchetelor. Concret, din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor.

„Interzicerea delegărilor în funcțiile de conducere va bloca activitatea Direcției Naționale Anticorupție si o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale (prin introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor)”, susține DNA într-un comunicat de presă.

În plus, „a fost introdusă posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație; în lipsa unor garanții privind modul în care se poate exercita această atribuție de către secțiile CSM, se aduce atingere independenței magistraților, care pot fi supuși unor forme de presiune în acest mod“, mai precizează DNA.

Argumentele magistraților au fost întărite inclusiv de procurorul general, Augustin Lazăr, care, într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook, a apreciat că modificările lui Tudorel Toader vor duce la blocarea activității Ministerului Public. Lazăr mai susţine că modificările încalcă recomandările Rapoartelor MVC, Comisiei de la Veneţia şi GRECO (Group of States Against Corruption).

Editor: Gabriel Bejan