Știri

Românii cu hepatita C care s-au tratat cu medicamente din Orient pentru că statul nu-i ajută

Statul român consideră că trebuie să ajungi într-un stadiu avansat de boală, ca să meriți tratamentul gratuit pentru hepatita C.
22 Ianuarie 2018, 1:47pm
Fotografie de National Center for Advancing Translational Sciences via Flickr

După ani și ani de boală, pacienții cu hepatita C își comandă medicamente revoluționare, pentru a scăpa de virus, din țări precum Egipt, India sau Rusia, la prețuri accesibile. Se întâmplă asta pentru că statul român, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, permite accesul gratuit la medicamentele interferon free, care se găsesc la prețuri mult mai mari pe piața UE, doar pacienților aflați într-un stadiu avansat.

Florin Constantin, unul dintre membrii Divertis, de pildă, care lupta cu virusul de 18 ani, a descoperit medicamente generice în Egipt și, fără o recomandare a doctorului, a decis să le cumpere și să testeze tratamentul. Investiția l-a costat 180 de dolari și, după câteva luni, analizele medicale îl declarau vindecat.

Medicamentele generice sunt o copie a produselor farmaceutice originale, conțin aceeași substanță activă ca produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentrației, căii de administrare și siguranței. Politica UE obligă însă țările membre să consume produsele originale. Egiptul, de pildă, o țară săracă în care hepatita C este o problemă pentru populație, produce medicamente generice sub patentul companiei farmaceutice americane Gilead - aceeași care a lansat și medicamentul revoluționar.

Lupta cu hepatita C a fost câștigată și de Cristina, o pensionară de 75 de ani, tot printr-un tratament cu medicamente generice comandate de pe un site al unei farmacii din India. Femeia s-a îmbolnăvit acum 14 ani, cel mai probabil, după o intervenție la stomatolog. La fel ca Florin Constantin, Cristina a fost un pacient rezistent la interferon și nu primise acces la tratament gratuit din partea statului român.

Florin Constantin, dreapta, sus

Cât plătește statul român să scapi de hepatita C

Accesul la tratamentul revoluționar care vindecă hepatita C este limitat, întrucât statul român invocă costurile mari de cumpărare a medicamentelor, intrate pe piață acum câțiva ani.

„Valoarea totală a contractelor cost-volum-rezultat semnate în cursul anului 2017 este de 1 915,33 milioane de lei. Costul per pacient pentru patru săptămâni de terapie este de: 46 700,94 lei (zece mii de euro) pentru tratamentul cu medicamentele Viekirax+Exviera, respectiv 73 543,77 lei (15 700 de euro) pentru tratamentul cu medicamentul Harvoni”, este răspunsul oficial pe care l-am primit de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Contractul respectiv vizează 12 000 de pacienți eligibili și a început în aprilie anul trecut.

Estimările oficiale arată însă că în România ar exista aproximativ 600 000 de români infectați cu virusul C. Studiile epidemiologice arată o prevalenţă de 3,2% pentru hepatita C, ceea ce ne situează pe primele locuri în Europa. Prin comparație, majoritatea statelor UE înregistrează o pondere a hepatitei virale de tip C de 1-2,5%.D

România, Republica Moldova şi Italia sunt singurele state cu o incidență încadrată în categoria de peste 2,5%. Mulți dintre posibilii infectați nu sunt însă și diagnosticați, pentru că virusul respectiv este un „silent killer’’ , poți duce boala pe picioare fără să-i simți efectele până când ajungi în fază terminală, când totul va fi prea târziu. Dacă neglijezi să-ți faci analizele medicale, organismul nu te atenționează că ai hepatita C.

„Statul român se erijează în Dumnezeu, decide cine se vindecă și cine nu”

Florin Constantin consideră că statul român își discriminează pacienții, pentru că i se pare nedreaptă selecția în funcție de stadiul avansat al bolii. În mod normal, accesul la tratament ar trebui să fie nediscriminatoriu, indiferent de stadiile de fibroză ale bolii hepatice.

Ce înseamnă, mai exact, să fii eligibil pentru acest program? Iată răspunsul primit din partea CNAS:

În baza acestor noi contracte cost-volum-rezultat, sunt tratate următoarele categorii de pacienţi cu hepatită cronică virală C şi ciroză hepatică cu VHC:

- 9 700 de pacienţi cu fibroză hepatică F3 şi F4 (ciroză compensată), cu fibroză hepatică F2 asociată cu manifestări extrahepatice de tip autoimun, cu limfom cu celule B non-Hodgkin, cu hepatocarcinom, cu hemofilie sau talasemie majoră, precum şi personalul medical, indiferent de stadiul fibrozei hepatice;

- 250 de pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în dializă, stadiile de fibroză hepatică F2, F3 şi F4 (ciroză compensată);

- 50 de pacienţi cu transplant hepatic;

- 2 000 de pacienţi cu ciroză hepatică VHC decompensată.

Câți pacienți au fost tratați anul trecut?

Până la aceasta dată au îndeplinit criteriile de eligibilitate 6 806 pacienți (din care 474 de pacienți pentru tratamentul cu Harvoni şi 6 332 pacienți pentru tratamentul cu Viekirax și Exviera), mai spune Casa.

În schimb, la cea mai importantă întrebare, în privința numărului de pacienți care au fost respinși, instituția a evitat răspunsul. În România, nu numai că nu se cunoaște numărul de pacienți cu hepatita C, dar nu știm nici câți dintre ei au fost respinși de pe lista celor care beneficiază de tratament gratuit.

„Un pacient cu ciroză în fază terminală degeaba se vindecă de hepatita C, când poate deceda din cauza cirozei. Sigur, și ei merită o ultimă șansă. Dar aici e o chestiune de prioritate, cine trăiește și cine nu în România? Ministerul Sănătăți și Casa de Asigurări în mod special se erijează într-un Dumnezeu, împărțind aceste puține medicamente.

Eu mi l-am procurat din Egipt, pentru că acolo am avut o relație. Chiar din farmacie mi-a trimis cineva pe Whatsapp poză cu medicamentul respectiv, eu i-am zis: da, ăsta este!, mi l-a cumpărat și după 84 de zile eram vindecat. Cunosc mai multe persoane care s-au vindecat după acest medicament. Prețul diferă de la 180 la 220 de dolari, în funcție de farmacia de la care îl cumperi. Pe mine m-a costat 180 de euro. Asta s-a întâmplat anul trecut, în martie. În octombrie, mi-am făcut analizele și nu mai aveam nimic. 18 ani m-am chinuit cu boala. Timp în care am făcut tratamentul cu interferon care avea niște efecte îngrozitoare”, explică Florin Constantin.

Fotografie via Pixabay

Am 75 de ani. Cât mai puteam aștepta?

Încă din anul 2015, a apărut o formă de turism organizat pentru românii care, din lipsă de opțiuni, mergeau să se trateze în spitalele din India.

Cristina a avut mai mult noroc, pentru că nora sa, care trăiește în Australia, s-a ocupat să-i trimită medicamentele în țară.

„În 2003 am aflat, în urma unor analize, că am virusul, atunci am și făcut primul tratament cu interferon, dar nu m-am vindecat. În 2013, am făcut un al doilea tratament cu interferon și nici atunci nu m-am vindecat. În 2016, mi-am depus dosarul să intru în program pentru tratament interferon free, dar nu aveam fibroză tip 4 și nu mi s-a acceptat. Este greu să aștepți în faza de ciroză. Ai în permanență o stare de sfârșeală, nu plecam niciodată singură de acasă. După interferon, care e un tratament foarte agresiv, nu mai auzeam. Nu vă spun cât stres mi-a provocat boala asta. Am 75 de ani. Nora mea din Australia mi le-a comandat din India și mi le-a trimis prin poștă la Constanța, unde locuiesc. Acum sunt sănătoasă”, povestește Cristina.

O soluție ar trebui să vină la următorul contract

Președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România, Marilena Debu, a declarat că știe de această selecție discriminatorie și nu este de acord cu ea.

„Este important ca toții pacienții în nevoie să aibă acces la medicație. Trebuie să ne gândim și la calitatea vieții pacienților, nu numai la supraviețuire”, mi-a spus ea. Vlad Mixich, fost vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului, în prezent, membru în echipa Observatorului Român de Sănătate, susține că o negociere mai bună a statului român cu giganții farma ar fi dus la includerea mai multor pacienți pe lista celor care beneficiază de tratament gratuit. Vom putea, însă, vorbi de un alt contract după ce vor fi tratați cei 12 mii de pacienți eligibili din prezent.

Virusul C se transmite prin transfuzii de sânge, instrumente medicale nesterilizate, consum de droguri injectabile (fără asigurarea seringilor şi a acelor de unică folosinţă) şi mai rar, prin transmitere sexuală şi de la mamă la copil. HCV se transmite de zece ori mai uşor decât virusul HIV şi poate supravieţui la temperatura camerei, pe diverse suprafeţe din mediul înconjurător, cel puţin 16 ore.

Hepatita C este cea mai frecventă cauză a cancerului de ficat şi una dintre cele mai importante cauze ale ciroziei - 20% din cazuri ajung la ciroză în 15 ani de la infectarea cu virusul C. Un raport Hep-CORE, lansat pe 20 decembrie 2016, la Berlin arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020.

Din păcate, Ministerul Sănătății nu a lansat niciodată un program național pentru depistarea tuturor românilor infectați cu virusul HCV.

Publicitate