Publicitate
Știri

De ce primește România atât de puțini bani din fondurile UE

Din 37,5 miliarde de euro, câte avem la dispoziție până în 2020, am obținut doar 3,2 miliarde de euro.

de Vlad Epurescu
31 Ianuarie 2018, 1:56pm

Fotografie de Alexandru Dobre via Mediafax / Foto

Dacă te întrebi de ce nu avem școli, spitale și autostrăzi unul din răspunsuri este ăsta: pentru că suntem foarte proști atunci când vine vorba de atragerea de bani europeni. Sau, spus altfel, există niște zeci de miliarde de euro puși de UE în dreptul României, numai că noi nu suntem în stare să luăm banii ăia pentru că nu putem dovedi că știm ce să facem cu ei.

Problema asta este atât de cunoscută la nivel european încât pesediștii nici măcar nu o mai ascund. Spre exemplu, chiar ieri, comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Crețu a atras atenția foștilor ei colegi de partid că treaba e gravă, iar noul premier, Viorica Dăncilă, a recunoscut că exact așa stau lucrurile. Consens general în a recunoaște că suntem proști, asta da performanță.

Dar hai să lăsăm puțin să vorbească cifrele.

În perioada 2014-2020, Comisia Europeană a pus la dispoziția României 37,5 miliarde de euro. Până acum nu am obținut decât 3,2 miliarde de euro. Asta performanță!

Banii ăștia, care reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul României, pot fi utilizați într-o groază de scopuri. Uite câteva exemple: 7,9 miliarde de euro - pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și de energie. Alți 5,9 miliarde de euro pot fi folosiți pentru utilizarea cu eficiență a resurselor și a materiei prime pentru a nu polua mediul înconjurător.

4,6 miliarde de euro sunt destinați reducerii emisiilor de carbon, să avem o economie verde și să construim linii de metrou și de tramvai să avem și-n casă.

În fine, exemplele sunt nenumărate.

Practic, într-o perioadă de avânt economic, când toate țările din jurul nostru se întrec să pună mâna pe bani pentru a se moderniza și când toți economiștii remarcă faptul că, în sfârșit, nu se mai resimt efectele crizei financiare din perioada 2008-2012, România băltește. Sau se teleormanizează, că tot e la modă cuvântul.

Guvernul PSD-ALDE își propusese pentru 2017 să atragă din fonduri europene 4,45 de miliarde de euro pe munca tehnocraților. Adică, Guvernul Cioloș, în 2016, întocmise proiecte pentru anul 2017 în valoare de 4,55 miliarde de euro, iar cele două guverne PSD-ALDE nu au atras decât 3,23 de miliarde de euro.

Din această sumă, 2,3 miliarde de euro sunt fondurile europene destinate agriculturii, bani care nu s-au dus la bugetul de stat, ci s-au dus direct la fermieri.

Pare șocant, dar Petre Daea și-a făcut treaba aici. Îți dai seama cum e guvernarea asta, dacă Daea a ajuns cel mai performant ministru.

La toate celelalte capitole stăm însă extrem de prost, în ceea ce privește atragerea de fonduri europene. Dacă nu mă crezi pe cuvânt, uite aici, situația actualizată la zi, pe un site ce îi aparține Comisiei Europene.

În 2018, s-au planificat proiecte europene în valoare de 9,8 miliarde de euro, dar hai să vedem câți bani va reuși să aducă în țară Vasilica Viorica Dăncilă.

De ce nu a putut România mai mult?

Până la un punct, a fost și vina Comisiei Europene care, în 2014, a schimbat o serie de mecanisme pentru atragerea de fonduri. Asta s-a văzut în anul 2015, atunci când țara noastră nu s-a ales decât cu fix 166 100 de euro. Apoi, odată ce lucrurile s-au așezat și s-a luat act de noile condiții, mingea a fost pasată în terenul guvernelor fiecărui stat.

Noi am avut, de exemplu, probleme mari cu acreditarea autorităților de management, adică instituțiile prin care se fac deconturile și se derulează tot procesul de aprobare de proiecte și bani europeni.

La sfârșitul lui 2015 nu era niciuna acreditată, la finalul lui 2016 erau doar trei din opt ca, abia la finalul lui 2017, să ne punem și noi în regulă. Anul trecut, de chestiunile astea trebuiau să se ocupe Sevil Shaidehh, Rovana Plumb și Marius Nica. Pe Rovana Plumb o regăsim ocupând funcția de ministru al Fondurilor Europene, chiar dacă are probleme penale.

Nici sistemul fondurilor europene nu a fost avantajat de politica statului român. Ce se întâmplă, de fapt? Statul român prezintă un proiect, el este aprobat de Comisie, banii sunt cheltuiți de la bugetul de stat și apoi se trimite o factură de decont la Bruxelles. Dacă, la noi, creșterea economică a fost distribuită spre pensii și salarii, spațiul de manevră era foarte mic.

Așa a apărut o altă problemă: în anul 2017, statul nu prea a avut bani pentru cofinanțări. Banii ăștia de care putem dispune de la Bruxelles or fi mulți, dar nu curg ca apa la robinet. Trebuie să depui și tu ceva efort, iar în multe cazuri trebuie să asiguri o parte de finanțare. Anul trecut, de exemplu, pe programele de dezvoltare locală, statul român nu avea decât 2 miliarde de lei pentru cofinanțare, deși avea nevoie de 30 de miliarde. Așa că restul banilor a venit din credite.

Cum am dat cu piciorul la trei spitale regionale

Un alt exemplu ar trebui să te ajute să înțelegi cât de mare e problema: România are la dispoziție 150 de milioane de euro, bani europeni, pentru a construi trei spitale regionale.

În paranteză fie spus, în țara asta nu s-a construit niciun spital de când s-a prăbușit comunismul.

Nu am obținut acești bani până acum pentru că guvernele României, din 2016 până acum, nu au fost în stare nici până astăzi să le pună la dispoziție, celor de la BERD, toată documentația necesară ca să finalizeze studiile de fezabilitate.

Suntem într-o întârziere maximă, pentru că știi și tu cum se organizează la noi licitațiile pentru astfel de lucrări și cât durează. Dacă guvernul Dăncilă nu se mobilizează, iar aceste studii de fezabilitate nu sunt finalizate în prima jumătate a acestui an, noi riscăm să pierdem această finanțare europeană și să mai avem spitale din părți. Adică, din opt spitale câte a promis PSD la alegeri, să nu ne alegem nici măcar cu unul. Ceea ce n-ar fi tocmai neobișnuit pentru România.

Tagged:
Features
Politică
PSD
coruptie
fonduri europene
buget
Comisia Europeana