Educatie

Facultățile din România care te ajută să-ți găsești cel mai ușor un loc de muncă

Implicarea în organizații studențești și cunoașterea a două limbi străine reprezintă atuuri la angajare.
30.7.19
facultati utile in romania, facultati cu joburi
ASE-ul încă e pe val. Fotografie de maura24 via Pixabay

Acum patru ani, după ce am intrat la facultate, am citit articolul cu cele mai inutile facultăți din România, și aia pe care o alesesem era printre ele. Dacă aș fi din nou în liceu, aș vrea să știu ce absolvenți cere piața muncii și care sunt joburile care mi-ar aduce cei mai mulți bani.

Bineînțeles, în afară de Medicină, Drept sau Poliție, pe care, dacă le absolvi, nu ai grija găsirii unui loc de muncă și, mai nou, a banilor.

Publicitate

Așa că am vorbit cu specialiști care cunosc piața muncii. Experți în resurse umane, consilieri vocaționali, organizatori de târguri de joburi, absolvenți și reprezentanți ai Universității din București mi-au spus care-s absolvenții cei mai curtați de angajatori.

IT-iștii sunt curtați de companii încă din timpul facultății

Rares

Rareș, 23 de ani, fostul președinte al asociației studenților la Facultatea de Matematică și Informatică. Fotografie din arhiva sa

De ceva ani, în domeniul IT cererea de angajați e imensă. Am un prieten care în anul al treilea de facultate avea un salariu de peste șapte mii de lei, iar în ultimul an deja sărise de nouă mii. Poate dacă m-ar fi lăsat mama să mă joc la calculator mai mult, nu mai dădeam la științe politice.

„Se caută tot ce are legătură cu IT-ul. Dacă termini Automatică și calculatoare la Politehnică, Cibernetică la ASE sau Informatică la Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București. Angajatorii se duc direct la oameni și-i vânează, nu mai așteaptă să termine, ci îi curtează din timpul facultății. Ba prin asociațiile studențești, ba prin târguri de joburi la care vin studenți”, mi-a explicat Ileana Vidis, specialist în resurse umane.

Ca student, ești obligat să ai și o perioadă de practică, iar mulți înclină spre internship-uri. Astfel, e foarte simplu pentru firme să ia sub tutelă niște interni, să-i crească, iar la final, să le ofere și contract de muncă.

„Mie nu mi-a fost deloc greu să mă angajez, am făcut-o la o lună după ce mi-am luat licența. Deși am făcut internship toate verile în perioada studenției și firmele mi-au propus o formă de angajare și în timpul anului, am refuzat. Voiam să-mi termin facultatea și făceam și voluntariat. Plus că știam că după facultate voi munci vreo 35 de ani și mai bine toate la timpul lor”, mi-a spus Rareș Cristea, 23 de ani, absolvent de Informatică în cadrul Facultății de Matematică și Informatică și fost președinte al asociației de studenți.

Publicitate

Tot din IT ies și cei mai mulți bani. „Dacă tocmai ai ieșit de pe băncile facultății și te angajezi fără să mai fi avut experiență în domeniu, aș zice că se începe pe la 2 500 de lei. Poate nu pare mult, dar creșterile sunt de 60% pe an, deci într-o perioadă scurtă, poți avea deja peste patru mii de lei”, a detaliat Cristea.

Elena Popa face de circa zece ani consiliere în carieră, de la juniori până la manageri seniori. Ea spune că mulți oameni care au început pe un drum, din diferite motive, își doresc reprofilarea către IT și vin de la facultăți diverse, precum ASE, filosofie, religie, geografie.

„Dintre cei care lucrează în IT, sunt foarte puțini care se reprofilează. Mai degrabă cei care vor o schimbare se îndreaptă către antreprenoriat, decât către un alt job. De asemenea, unii dintre ei devin traineri în IT”, a adăugat aceasta.

Franceza și germana sunt la mare căutare

Elena

Elena, 26 de ani, absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din București, la specializarea Portugheză și Coreeană

Când eram studentă, m-am apucat de chineză la Institutul Confucius. Am trecut doar de nivelul unu din șase, dar tot mai știu „ni hao”, „wo hen hao” și câine și pisică, adică „gou” și „mao”.

Am încercat să învăț chineza pentru că știam că doar cu engleza n-o să dau pe spate vreun angajator.

„Germana și franceza sunt la mare căutare. Să știi engleza acum e basic și obligatorie, dar dacă ai o limbă în plus ești din start avantajat. Impresionează și dacă știi o limbă exotică, de genul rusă, turcă, arabă sau limbi nordice”, mi-a spus Vidis.

Publicitate

Absolvirea unei facultăți de limbi străine îți oferă o paletă destul de largă de domenii în care poți lucra. Elena Drăguț, absolventă a Facultății de Limbi Străine din București, știe portugheza și coreeană. Doar pentru că știa portugheză, o companie i-a făcut un training de contabilitate și a angajat-o. Colegi de-ai ei lucrează în vânzări, transporturi, turism.

„E super ușor să te angajezi dacă știi o limbă străină. Eu am aplicat la vreo zece firme în trecut. Am fost chemată la interviuri la toate și pe toate le-am trecut. Deși mi-am ascuns CV-urile de pe site-urile de joburi, încă primesc e-mail-uri și telefoane cu oferte de muncă”, mi-a zis Elena.

„Dacă știi engleza, ajungi pe la două mii - 2 400 lei, iar portugheza mea se învârte pe la trei mii. Spaniola și italiana tot p-acolo, iar la coreeană e altceva. Deși e mult mai greu să găsești job, dar când reușești….ei bine, am primit oferte și cu două mii de euro pe lună”, a adăugat Elena.

Contabilitate și finanțe-bănci

Ai mei au crescut cu ideea asta: Poli sau ASE. Abia aștept să le dau vestea bună că profilul finanțe-bănci sau contabilitate încă te ajută să intri repede pe piața muncii.

„Sunt multe centre de servicii financiare și îți cer contabilitate primară. Poți chiar să te angajezi și fără studii în domeniu, trebuie să ai doar gândire analitică și să-ți dorești să înveți”, a spus Vidis.

Asta spun și absolvenții. Roxana Marian a terminat Contabilitatea la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj, iar acum are un job în domeniu, la o companie mare:

„Nu e greu să te angajezi în domeniu, însă eu am avut și norocul de a avea o prietenă care lucrează în departamentul financiar al firmei actuale. Cu recomandarea ei am reușit să fiu chemată la interviu, care s-a dovedit destul de challenging. De fapt, au fost vreo trei interviuri, nu tare tehnice, mai degrabă încercau să-mi scoată la iveală trăsăturile de caracter. Șefii pun preț de capacitatea persoanei de a se integra și de a se regăsi în valorile echipei”.

Există târguri la care angajatorii plătesc ca să găsească cei mai buni angajați

Pe perioada studenției, practica este obligatorie. Ca și pentru joburi, târgurile sunt un bun prilej să-ți găsești o companie unde să aplici, pe termen scurt, ce ai învățat.

Ăsta e și motivul pentru care Asociația Studenților la Facultatea de Matematică și Informatică organizează din 2012 târgul de job-uri „Cariere”.

Publicitate

„Proiectul vrea să fie primul contact între studenți și angajatori. Scopul este ca studenții să-și poată găsi mai ușor internship. Vin cam 30 de firme, se desfășoară timp de trei zile și au prezentări de 40 de minute. Unele au și un stand în holul facultății, iar altele organizează ulterior și workshopuri tehnice”, mi-a povestit Cristea, fost președinte al asociației organizatoare.

Acesta este la nivel mic și special pentru studenții de la această facultate, dar am vorbit și cu organizatorul celui mai mare târg de carieră Angajatori de Top. Dragoș Gheban, managerul de proiect, mi-a vorbit despre cum, de-a lungul anilor, a observat la companiile care participă la târg o creștere accentuată a numărului de joburi în domeniul tehnic (inginerie și IT&C), urmată de business (vânzări, contabilitate, finanțe, marketing) și medicină.

Roxana

Roxana, 23 de ani, absolventă a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj

Cum te vor angajatorii

Poate că te-ai întrebat măcar o dată în viață cum trebuie să fii la interviu ca să iei jobul, cât contează cunoștințele în domeniu sau câtă importanță acordă angajatorul modului în care ți-a completat CV-ul. Un studiu realizat de firma de recrutare Hipo arată că, atunci când angajatorii caută juniori, îi preferă pe cei care au deja un internship sau măcar un stagiu de practică. Implicarea în organizații studențești și cunoașterea a două limbi străine reprezintă atuuri la angajare.

La seniori, contează cel mai mult experiența relevantă din joburile anterioare, hard skills (de exemplu o limbă străină sau competențe digitale), motivația pentru domeniu și interesul pentru companie.

Publicitate

„Obligatorie este limba engleză. Mai trebuie să ai o gândire analitică, iar dacă vrei ceva pe contabilitate, niște competențe tehnice în zona financiară n-ar strica. Dorința de învățare, adaptabilitatea, comunicarea eficientă. Contează mult voluntariatul în facultate, nu neapărat pentru angajatori și la CV, ci pentru cât îți dezvoltă abilitățile enumerate mai sus. Asociațiile studențești au și departamente pe diferite domenii ca PR, fundraising sau Project Management, iar acolo poți să-ți dezvolți niște skill-uri nemaipomenite care să te ajute mai departe la job”, a explicat Vidis.

Când vine vorba de interviuri mai specifice, în anumite domenii, Cristea spune că, în IT, intervievatorii încearcă să fie cât mai degajați, să-ți povestească despre firmă, iar mai apoi te întreabă de tine, de ce ai ales domeniul ăsta și care a fost cea mai mare provocare a ta.

„Lucruri care de fapt nu interesează pe nimeni, dar probabil în manualul de HR scrie că așa e bine. Pe angajator îl interesează să lucrezi opt ore și să n-ai distrageri în afara muncii, adică să ai program flexibil la facultate. Mai urmăresc abilitățile de public speaking și potențialul de integrare în respectivul colectiv, adică dorința să participi bucuros la teambuilding-uri. Interviul tehnic este în general o mascaradă, se discută foarte puțin despre proiect în sine”, mi-a spus Cristea.

„Dacă un licean vrea să dea la Info, trebuie să se asigure că îi place să scrie programe și că îi plac problemele de logică. Și dacă nu-i sună scary să stea la birou opt ore pe zi, it's a match. Doar să n-o facă doar pentru bani, pentru că o să se plictisească repede”, a adăugat specialistul.

Problema cea mai mare când vine vorba de piața muncii

În ultimii cinci-șase ani, a început să intre pe piața muncii generația Z, care-și dorește ca lucrurile să se întâmple rapid. Asta e cea mai importantă schimbare și că această generație va schimba mediul de lucru pe care îl știm astăzi, fix pentru că are un apetit pentru tehnologie și o curiozitate către nou, mi-a spus Popa.

„Cu cât reușim să îi înțelegem mai bine și să le cunoaștem particularitățile care-i diferențiază de celelalte generații, cu atât vom reuși să-i integrăm mai repede și mai ușor ca viitori angajați, valorificându-le capacitățile și potențialul”, mi-a spus ea.

Publicitate

„Cererea este oricum mai mare pentru câți absolvenți de IT sau câți vorbitori de limbi străine sunt în România la momentul actual. Facultățile nu sunt adaptate la cererea de piață, numărul de locuri și programa. Suntem în urmă. De ce dacă cererea e atât de mare, nu se suplimentează locurile?”, spune și Vidis, și este susținută și de numere.

În 2018, au fost 8,6 de concurenți pe un loc la Facultatea de Limbi Străine, iar la specializarea Informatică din cadrul Facultății de Matematică și Informatică s-au înscris 1 130 de persoane. Asta în condițiile în care, de la stat, sunt bugetate doar 210 de locuri, iar altele 90 sunt la taxă. La specializarea Calculatoare și Tehnologia informației, unde sunt doar 90 de locuri bugetate și zece la taxă, s-au înscris 1 780 de elevi.

Într-un articol publicat pe blogul lui, fostul ministrul al Educației Naționale, Daniel Funeriu, a vorbit despre cum alocă Guvernul locuri pentru universități.

„Statul, prin Ministerul Educaţiei, alocă anual un număr de locuri bugetare universităţilor; politica de alocare a locurilor bugetare per specialitate (un fel de „comandă de stat”) e firesc să aparţină finanţatorului, adică ministerului. Ministerul decide aşadar câtor doctori, câtor avocaţi, câtor matematicieni Guvernul le finanţează studiile universitare”, spune acesta.

De asemenea, în 2011, pe când era în funcție, Funeriu a propus și aplicat o lege care obliga ministerul să aloce locurile la respectivele specialități în funcție de calitatea din fiecare universitate, lucru care nu mai este valabil la ora actuală.

Publicitate

„Ponta a modificat legea şi a permis ministrului să aloce aceste locuri din neuronul său. Aţi auzit pe cineva să fi făcut grevă? Să îşi fi pus batistuţe albe pe braţ sau presiune pe Parlament?”, întreabă fostul ministru.

Ca răspuns la întrebarea de ce nu se alocă mai multe locuri la specializările cerute de piața muncii, purtătorul de cuvânt al Universității din București, Mirabela Amarandei, mi-a vorbit lipsa de resurse:

„Nu ai cum să accepți un număr mare de studenți la o facultate, dacă tu n-ai destule săli sau profesori. Pentru că trebuie să respectăm și normele ARACIS. Dacă vorbim despre soluții și ne gândim la o investiție mai mare în resursele universitare, aceasta este o discuție mai lungă. România are în plan o dezvoltare a științelor exacte”.

În condițiile în care Universitatea din București a înregistrat cel mai mare număr de înscriși din ultimii trei ani, Amarandei adaugă faptul că bătaia cea mai mare a fost anul ăsta la Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Limbi Străine și Facultatea de Jurnalism.

Alexa încearcă să fie amuzantă aici, mai puțin moldoveancă aici și sentimentală aici.

Editor: Andreea Pocotilă