case
protest

Casele pe care China vrea cu orice preț să le demoleze

În China, „casele bătute în cuie” au devenit o metodă de succes pentru combaterea dezvoltatorilor corupți.
04 Septembrie 2019, 4:00am

Li se spune dingzihu sau case bătute în cuie. Acestea sunt case programate să fie demolate ca să se construiască, în locul lor, autostrăzi sau mall-uri sau alte infrastructuri private, dar ale căror proprietari refuză să le vândă sau să le elibereze. Astfel, casele rămân „bătute în cuie” în peisaj, iar muncitorii sunt nevoiți să lucreze în jurul lor. La final, rezidenții își găsesc casele înconjurate de parcări sau străzi, dar continuă să locuiască acolo.

Fotografie de Reuters/Paul Yeung. O vilă cu șase etaje în mijlocul unui șantier din districtul Shenzen în aprilie 2007. Choi Chu Cheung, proprietarul vilei, și soția lui, Zhang Lian, au refuzat compensația oferită de dezvoltator

„Aceste case surprind China pentru că reprezintă o luptă de tipul David versus Goliat”, a explicat Steve Hess, profesor de științe politice la Universitatea Transylvania din Kentucky. A studiat fenomenul ani în șir, iar în 2010 a publicat un studiu intitulat Casele bătute în cuie, drepturile pentru teren și nedreptățile din peisajul de protest din China.

„Au apărut pentru prima oară, ca fenomen, la jumătatea anilor 1990. Asta s-a întâmplat când o reformă din 1994 a trecut multe surse de venit din taxe de la guvernul local către guvernul național”, mi-a explicat el.

Din acest motiv, a zis Steve, autoritățile locale au rămas fără bani și au început să le vândă dezvoltatorilor terenuri pe care le aveau în jurisdicție. Și, cum nu erau obligați să le plătească rezidenților compensații la rata pieței, au început să facă profituri mari prin vânzarea proprietăților. În timp, treaba asta a devenit o înșelătorie oficială, la scară mare, de care rezidenții sunt foarte conștienți.

Tao Weiren stă în fața casei lui cu două etaje din cartierul Guangfuli din Shanghai în luna martie 2016. Pe hârtie, cartierul Guangfuli e visul oricărui investitor: un teren în mijlocul celei mai scumpe piețe imobiliare din lume. Dar realitatea e că e mai mult ca un coșmar al dezvoltatorilor, din cauza sutelor de rezidenți de acolo care au refuzat să se miște din cocioabele lor. Fotografie de Reuters/Aly Song

Astăzi, oricine refuză să evacueze rapid devine un inamic al statului. Dar e perceput și ca un erou local.

„Protestele caselor bătute în cuie rezonează cu publicul chinez datorită percepției că autoritățile locale sunt corupte și mână în mână cu dezvoltatorii. Mișcarea a ajuns să simbolizeze faptul că cetățenii chinezi sunt tot mai conștienți de drepturile lor și se răzvrătesc împotriva politicienilor corupți”, a explicat Steve.

Bineînțeles, să te pui cu autoritățile chineze e incredibil de periculos și multe persoane care refuză evacuarea au ajuns în închisoare. Din acest motiv, protestatarii recurg adesea la organizații străine de știri și la rețelele sociale și folosesc publicitatea ca pe un fel de protecție, conform spuselor lui Steve. Dar asta e o tehnică nouă: în anii '90 și 2000, protestatarii își decorau casele cu semne și bannere și chiar se legau cu lanțuri de proprietăți ca să oprească echipele de demolare.

O casă parțial demolată pe un șantier din Hefei, provincia Anhui, februarie 2010. Proprietarul casei dorea o compensație mai mare ca să plece. A ajuns, într-un final, la o înțelegere cu autoritățile locale și casa a fost demolată pe 9 februarie. Fotografie de Reuters/Stringer

„În unele cazuri extreme, cetățenii au atacat echipele de muncitori sau au aruncat cocktailuri Molotov”, a zis Steve și mi-a dat ca exemplu o femeie din districtul Minhang din Shanghai, care a aruncat în muncitori cu explozive făcute din sticle de vin și benzină. În acest caz, femeia a fost arestată, dar pe rețelele sociale a devenit eroină.

Așadar, de ce sunt oamenii dispuși să își asume riscuri atât de mari, doar ca să rămână cu o casă înconjurată de trafic. Răspunsul e unul fiscal, cât și emoțional. Mai întâi, după cum am menționat, autoritățile le plătesc compensații inadecvate ca să-și cumpere case similare în aceeași zonă. În plus, oamenii sunt tot mai conștienți că protestele cresc compensațiile.

Steve a clarificat totuși că asta nu înseamnă că protestele caselor bătute în cuie constituie o mișcare, ci că unii cetățeni chinezi sunt tot mai conștienți de succesul protestelor mulțumită rețelelor Weibo și WeChat. În 2007, s-a aprobat și o altă lege federală care întărea drepturile cetățenilor pentru proprietăți, ceea ce i-a motivat pe mulți să reziste. Datorită acestor factori, casele bătute în cuie sunt tot mai răspândite.

O casă bătută în cuie la periferia districtului Nanjing din provincia Jiangsu, octombrie 2008. Din nou, proprietarii au cerut o compensație mai mare, înainte să fie de acord cu demolarea. Fotografie de Reuters/Sean Yong

„E un fenomen foarte relevant astăzi. Prețurile caselor au crescut, mai ales în centrele urbane unde cetățenii sunt foarte cinici vizavi de autoritățile locale – mai ales în mijlocul campaniei anti-corupție a lui Xi Jinping”, a zis el.

În aceste locuri, tot mai multe persoane refuză să-și predea casele echipelor de demolare.

Un muncitor strânge cărămizi în fața unei case bătute în cuie în mijlocul unui șantier care va fi transformat în zonă rezidențială în Hefei. Fotografie de Reuters/Jianan Yu

O casă bătută în cuie pe un șantier care va fi transformat în zonă rezidențială în Hefei, provincia Anhui. Pe banner scrie: „Cer cu tărie guvernului să pedepsească dezvoltatorul care mi-a dărâmat casa și să mi-o dea înapoi.” Fotografie de Reuters/Jianan Yu

O casă bătută în cuie pe un șantier din Guangzhou. Fotografia a fost făcută în 8 ianuarie 2008, chiar înainte ca proprietatea să fie demolată. Fotografie de Reuters/Joe Tan

Un cuplu în vârstă a refuzat să evacueze casa, așa că aceasta a rămas singura clădire în mijlocul unei străzi din provincia Zhejiang. Casa a fost demolată, într-un final, în 2012. Fotografie de Reuters/Aly Song

Articolul a apărut inițial pe VICE ASIA.