Fares sare printre clădirile distruse din Gaza. Fotografii de Loulou D'Azi, UNICEF
Încă de când erau mici, Fares și Fahed s-au folosit de parkour ca o cale prin care să facă față vieții lor din Gaza. Acum, ca adolescenți, cei doi prieteni își petrec verile într-o fugă continuă de pe o clădire pe alta alături de un grup de 20 de tineri. Fares spune despre pasiunea lui; „Nu știu cum e viitorul, suntem sub asediu. Ăsta e singurul lucru care mă face să mă simt liber."În ultimii ani, grupul a folosit o sală pentru întâlniri și antrenamente, dar a fost forțat să abandoneze locul în timpul conflictului de 51 de zile de anul trecut cu Israel. Pentru că n-au mai avut unde să se antreneze, au fost nevoiți să o facă afară, unde au profitat de străzile aglomerate și de plajă, unde poți ateriza pe nisip.
Publicitate
Cei din grup exersează oricând pot, uneori și câteva ore pe zi. Din cauza căldurii sunt nevoiți uneori să-și limiteze antrenamentele la orele dimineții sau noaptea.În ciuda problemelor și a nesiguranței cu care trăiesc, Fares spune că parkourul e o pauză de la responsabilități. Tatăl lui a murit când avea doi ani, iar el locuiește cu rudele sale și mama lui. Pentru că nu au venitul tatălui său, ei trăiesc lunar din ajutorul trimis de guvern și din sprijinul venit de la United Nations Relief și Works Agency for Palestine Refugees (UNRWA). „Gaza e un capăt de lume", spune Fares. „Trăim aici pentru că nu avem de ales. Asta e viața pe care o avem și trebuie să o facem să meargă."Urmărește VICE pe Facebook.
