Am petrecut 24 de ore cu imigranții și refugiații, în Macedonia

După ce s-au udat în ploaie până la os toată noaptea, miile de imigranți și refugiați ajunși sâmbătă în mijlocul pustiului, undeva între Grecia și Macedonia, au simțit temporar gustul libertății după ce poliția a pierdut controlul asupra mulțimii și i-au lăsat să treacă granița. Dar ceva mai devreme în aceeași zi, situația semăna cu cea dintr-o zonă de război.

Sâmbătă, pe la prânz, mulțimea și-a pierdut răbdarea. Joi, guvernul macedonean și-a închis granița sudică, panicat de creșterea numărului imigranților - până la trei mii pe zi - care traversează mica națiune. Armata a fost trimisă să păzească granița și să permită trecerea doar câtorva familii. Oamenii au început să se strângă în spatele gardului de sârmă ghimpată ca pe timpul conflictelor balcanice din Europa din anii '90. Exasperați și epuizați, cu copii în brațe, au hotărât să spargă cordonul poliției și să o ia la fugă pe câmp.

Cei răniți de poliție sau obosiți de atâta mers mergeau pe șinele de tren care duc de la granița macedoneană la gara din Gevgelija.

Khalid și Ali stăteau pe șine cu respirația tăiată și mâncau niște struguri pe care îi culesese Khalid de la o fermă din apropiere. Ali e din Deir-Ez-Zor, un oraș sirian bombardat grav de forțele guvernului în ultimii patru ani, care e condus momentan de militanții Statului Islamic. La orizont se văd fumigenele. Ali mormăie trist printre dinți: „Război în Siria, război și aici!"

Tot pe șine, ceva mai încolo, Ola din Damasc stătea de vorbă cu niște camarazi de drum, îngrijorată de familia ei care rămăsese pe partea greacă a graniței.

„Suntem blocați aici de două zile și acum suntem pe partea asta și familia noastră e dincolo", a declarat ea pentru VICE News. „Nimeni nu știe ce să facă, e haos. Poliția îi bate pe oameni - nu credeam că o să văd fumigene în Europa."

În rândurile din față, înconjurați de soldați și vehicule armate, Mohamed, în vârstă de 15 ani, și cei doi frați ai lui mai mici încercau, îngrijorați, să-și găsească părinții. Aveau hainele ude de la ploaia de noaptea trecută. De teamă să nu pățească ceva copiii, tatăl lor, Fawaz, i-a ridicat unul câte unul și i-a trecut peste gardul de sârmă ghimpată cu ajutorul unui jurnalist bosniac, după care s-a pierdut în mulțime cu soția lui. Mamele își ridicau în brațe copiii bolnavi și epuizați și strigau: „doctor".

După două ore, Fawaz a reușit să-și găsească copiii. La poarta principală, au lăsat niște familii să treacă, dar oamenii au început să se împingă și m-am temut că o să-mi zdrobească fiul, uite ce mic e, a zis el și și-a mângâiat fiul pe cap. Când am văzut că soldații aleargă în sens invers, i-am ridicat pe copii și i-am aruncat pe partea cealaltă.

Acum câteva zile, Fawaz i-a dat unui contrabandist din portul turcesc Izmir șase mii de dolari ca să-l înghesuie și pe el împreună cu familia, pe o barcă gonflabilă, alături de zeci de alte persoane, și să-i traverseze marea până în Grecia. În timp ce în fundal explodau fumigene, Fawaz zâmbea și făcea mișto de armele mici ale soldaților. Spunea că în Siria a văzut arme mult mai înfricoșătoare.

Jurnalistul bosniac care îl ajutase pe Fawaz l-a îmbrățișat și și-a amintit de conflictul din țara lui din anii '90. „Am trecut și eu prin război și am văzut fix astfel de scene, cu refugiați în spatele gardurilor din sârmă ghimpată", a zis el. „Dar când ți-am văzut copiii acolo, m-a durut inima… vremea aceea îi împușcau, măcar aici nu e așa de rău. Deci te înțeleg, prietene,

Apoi jurnalistul și-a frecat nasul și a început să plângă.

Mai târziu, disperați după atâtea zile rătăciți prin Grecia, imigranții și refugiații au început să se adune în numere mari de-a lungul graniței. VICE News a văzut cum jandarmii macedoneni furioși au lovit femei bătrâne și tați cu copiii pe umăr. Ambele tabere strigau „Rușine să vă fie!"

Și apoi, la apusul soarelui, jandarmii s-au așezat deodată jos. Au început chiar să facă semne mulțimii să treacă. Vorba s-a dus peste tot și sute de oameni au început să apară de peste deal, extaziați, și să le mulțumească foștilor paznici în timp treceau peste graniță.

Până duminică dimineață, situația se schimbase dramatic. Gara Gevgeija era aproape pustie, după ce câteva trenuri și autobuze transportaseră oamenii la Tabanovtse, cel mai nordic sat de la granița Macedoniei cu Serbia. De acolo, imigranții și refugiații își vor continua călătoria spre nordul Europei.

Annette Groth, un parlamentar din partidul german de stânga, era în vizită în Gevgelja și a remarcat pentru VICE News că situația e „o catastrofă umanitară și o rușine pentru Europa."

„Era clar că așa o să se ajungă", a zis ea. „Acum ar trebui să le oferim acces legal refugiaților din Siria fără ca ei să-și riște viețile pe bărci. Au nevoie de protecția noastră."

Ahmad stătea la coadă în stația de autobuz, ca să-și cumpere bilet. Orașul lui natal e Palmyra, un oraș sirian antic ale cărui ruine au fost ocupate de Statul Islamic în luna mai. Ahmad a fugit chiar înainte să-și dea examenul final la facultate, unde studia economia.

„Înainte eram vizitați de turiști din toată lumea, era un loc minunat", a zis Ahmad. „Am locuit într-un adăpost anti-aerian vreo două luni și apoi mama și-a vândut tot aurul și mi-a zis să plec. De asta ne dorim să trăim, pentru că am lăsat în spate moarte. Sper ca Europa să nu ne închidă porțile în nas."

Urmărește-l pe Andrew Connelly pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre refugiați pe VICE:
Am petrecut două zile în tabăra de refugiați Zaatari
Bucătarii refugiați, episodul 1: Roudi
Echipa de imigranți FC România va juca în Cupa Angliei
Imigranții pot fi următorii țapi ispășitori pentru problemele românilor ipocriți