Femeia asta antrenează tipele din forțele speciale americane

La înălțimea ei de 1,50 m, maiorul Misty Posey nu arată ca o tipă care ți-ar putea face curul arșice. Dar asta nu înseamnă că trebuie s-o subestimezi. Posey ar întrece pe oricine într-un concurs de tracțiuni la bară și, în prezent, și-a asumat misiunea de a ajuta și alte femei din Marină să-și dezvolte această capacitate.

Misiunea lui Posey e de a egaliza standardele dintre bărbați și femei în armată și a început asta prin Marine Corps Physical Fitness Test (PFT), o serie de exerciții de măsurare a forței fizice. Toți militarii din Marină care trec testul trebuie să alerge cinci kilometri și să completeze o serie de abdomene, dar numai soldații de sex masculin trebuie să facă și tracțiuni la bară (cât de multe pot), pe când femeile pot alege să „atârne la bară" timp de 15 secunde. În 2012, Marina a anunțat că le va cere și femeilor să facă tracțiuni, la fel ca și soldaților de sex masculin, dar și-a schimbat decizia în 2013, după ce tot mai multe femei n-au reușit să respecte standardul. Acum, femeile au revenit la proba cu atârnarea la bară.

Posey e de părere că aceste standarde nu le oferă femeilor destul credit. Când un bărbat nu poate face o tracțiune, e din cauză că e slab. Când o femeie nu poate face o tracțiune, e din cauză că e femeie, a scris ea în ghidul ei de antrenament. Ea argumentează că problema nu are legătură cu diferențele dintre genuri, ci cu felul în care sunt antrenate femeile.

Și astfel, timp de peste douăzeci de ani, Posey le-a învățat pe femei cum să facă tracțiuni – atât neoficial, cât și la clinica ei de tracțiuni din Virginia. „Majoritatea bărbaților fac tracțiuni de mici și nici nu-și amintesc cum au învățat să le facă. De asta nici nu știu să antreneze femeile să le facă, a declarat ea pentru VICE. „Eu am în program foarte multe detalii pentru că știam că femeile și bărbații o să dea vina pe sexul nostru dacă nu reușim să le facem. "

Prima oară când li s-a permis femeilor să se alăture Marinei a fost în 1918, dar numai ca rezerve. Abia după câteva decenii li s-a permis să se înroleze ca membre permanente, conform Actului de Integrare a Femeilor în Forțele Armate, în 1948.

Femeile n-au avut voie să devină piloți decât în 1970 și n-au avut voie să lupte până anul acesta. Până de curând, programul de antrenament pentru femeile din Marină includea un curs de dezvolate a imaginii, în care erau învățate cum să se machieze. Femeilor nu li se mai cere să aducă la ele kit-uri de machiaj, dar, din februarie 2016, în Marină activează mai puțin de 1500 de femei, în comparație cu numărul bărbaților, de 19 000.

Posey vrea să schimbe acest lucru prin transmiterea unui mesaj clar: femeile sunt mai dure decât se crede. Și, în acest scop, vrea să le facă pe femei cât mai puternice. La clinica ei de tracțiuni, Posey învață femeile să facă exerciții foarte grele.

Femeilor le poate fi mai greu să facă tracțiuni la bară, pentru că au o rație diferită între torsul și membrele corpului și mai puțin testosteron, așa că le e mai greu să facă mușchi, a zis Jordan Metzl, un medic specializat în sporturi. Asta nu înseamnă că femeile nu le pot face, ci că au anumite dezavantaje. „Dacă mă mut în Kenya și mă antrenez ani de zile pentru maratoane la mare altitudine, tot n-o să fiu vreodată la fel de bun la asta ca un kenyan ", a zis Metzl.

Posey, care susține că n-a întâlnit încă o persoană care să nu poată fi învățată să facă tracțiuni, nu pune botul la așa ceva. A zis că ăsta e mitul fragilității – ideea că femeile nu au forță în partea de sus și nu sunt potrivite pentru luptă. În plus, după cum au dovedit și alții, există diferențe fiziologice și între bărbați. Unora dintre indivizi le e mai ușor decât altora să-și clădească mușchi, dar orice individ poate învăța să facă o tracțiune.

La prima încercare, Posey a zis că majoritatea femeilor înscrise în programul ei pot face un sfert de tracțiune. Unele femei pur și simplu nu au forța necesară, dar altele ar putea, dar nu înțeleg cum să-și folosească mușchii. Dacă nu sunt antrenate corect, pleacă descurajate și dau vina pe propria lor slăbiciune, când, de fapt, „sistemul lor nervos central nu știe ce să le spună mușchilor să facă". Posey a zis că majoritatea fetelor pe care le antrenează învață să facă o tracțiune corect în câteva zile de antrenament.

„Îmi vine să plâng de bucurie când văd pe cineva cum face prima tracțiune", mi-a zis Posey. „Când le văd cât de uimite sunt de propriul corp. După care încep să ridice greutăți, să alerge mai mult – se simt motivate. "

În misiunea ei, Posey călătorește prin țară și se întâlnește cu lideri din Marină ca să discute care sunt cele mai bune metode de a integra femeile în roluri de luptă. De când femeilor li s-a permis accesul la aceste poziții anul acesta, 233 de femei s-au calificat și au completat antrenamentul de atac. În ultima lună, doar două dintre ele au cerut să se înroleze în Infanterie.

Dacă ne luăm după reacțiile oamenilor la videoclipurile de antrenament postate de Posey pe internet, pe femeile de pe front le așteaptă zile grele. Iată un astfel de comentariu: Îți place mirosul suav al lumânărilor parfumate după o zi lungă de umblat cu rucsacul în spate? Viața în Marină e un cabaret!" Dar sfatul lui Posey pentru învățarea tracțiunilor funcționează și pentru eliminarea dubiilor în privința femeilor pe câmpul de luptă: Dacă îți spun că nu ești destul de puternică, dovedește-le contrariul.

Urmărește-o pe Leah Prinzivalli pe Twitter

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre armată pe VICE:
Armata Japoneză devine agresiv de drăgălaşă
Am vorbit cu oameni care au făcut armata despre cum e să fii dezbrăcat la piele în public
Cum au fost folosite drogurile în războaie ca să ajute soldații să ucidă mai bine
Ce spun militarii români despre cum văd femeile în Armată și-n război