FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Povestea românului care și-a câștigat existența doar din pariuri sportive

„Munceam între 12 şi 14 ore pe zi. Urmăream meciuri, analizam echipe, calculam probabilități și mă «luptam» cu cotele."
Fotografie via Facebook

În general, pariurile sportive sunt aspiratoare de bani. Adevărul e că puțini pariori reuşesc să respecte o strategie, să îşi gestioneze emoţiile și să nu se întindă mai mult decât le permite bugetul. Mai ales când vor să recupereze o pagubă. De asta, cei mai mulți cotizează sume serioase către casele de pariuri și se-ntreabă mereu unde au greșit.

Eu, de exemplu, nu am avut niciodată instinctul ala de jucător care vede o casă de pariuri şi dă buzna înăuntru ca să ceară un creion. Când pariezi, parcă dispare plăcerea de a urmări un meci de dragul sportului și ajungi să te gândeşti doar la bani. OK, recunosc. Mai pariam ocazional pe Liga Campionilor sau împotriva Barcelonei (serios, cine mai ține azi cu Barcelona?). Însă o făceam pe sume mici, cât să nu se simtă pierderea.

Publicitate

Totuşi, mereu mi s-a părut fascinante pariurile . Mai cu seamă oamenii care își câștigă existența din chestia asta . C a să aflu ce trebuie să faci ca să nu ajungi datornic, ba chiar să-ți numeri câștigurile la finalul lunii, am vorbit cu Florin, un parior român de 28 de ani, care s-a apucat de pariuri sportive de la începutul anilor 2000. Apoi, cu trecerea anilor şi-a dat seama că se poate întreţine din asta.

VICE: Salut, Florin. Zi-mi cum ai început treaba cu pariurile.
Florin: Păi, primul meu contact cu pariurile sportive a fost prin anul 2000. Era epoca boemă a agenţiilor Horizont. Evident, eram departe de vârsta eligibilă pentru a paria şi apelam la fratele mai mare al unui prieten, de la care și auzisem despre pariurile sportive.

Ți-ai propus să traieşti din pariuri sportive sau pariai sume modice, din când în când?
În mod evident, nu mi-am propus asta. La început, totul era strict o formă de divertisment şi de testare a cunoştinţelor sportive din fotbal, tenis si baschet. Dar exista pasiunea pentru fenomen, îmi plăcea să mă documentez şi să fiu la curent cu tot ce mișcă în sporturile la care pariam. Când e vorba de pariuri, lucrurile stau la fel ca într-o afacere. E greşit să porneşti de la ideea că «vreau sa pariez pentru a castiga bani » sau, mai rau, «vreau să trăiesc din pariuri »

Totuși, când ți-ai dat seama ca te poţi întreţine din asta?
Abia după cinci-şase ani. În timpul ăsta, am pariat constant, dar într-un mod haotic, fără să am vreo miză sau să-mi propun vreun obiectiv. Primele câştiguri constante au venit după ce am început să fiu organizat.

Publicitate

Cât timp ai trăit numai din pariuri sportive?
Patru ani de zile. Apoi, niște probleme medicale m-au împiedicat să îmi mai permit luxul de a mă implica, cu aceeaşi dedicaţie, până la 14 ore pe zi. Acum, veniturile mele sunt completate cu câştiguri din IT, domeniul în care m-am specializat.

Câștigai bine?
Da, dar să-ți zic o chestie: obţinerea unui profit sustenabil e un lucru extrem greu şi presupune un volum mare de muncă şi cunoştinţe. Oricum, să știi că nu vorbim aici de sume spectaculoase, ci de un trai OK. De fapt, aici greşesc majoritatea pariorilor, care visează cu ochii deschiși şi consideră că profitul în pariuri înseamnă mii de euro lunar, plimbări pe insule exotice şi alte stereotipuri de acest gen.

Multă lume joacă la pariuri, foarte puțini câștigă, iar pe termen lung majoritatea pierd. Cum abordezi tu pariurile?
În viziunea mea, abordarea profesionistă a pariurilor cere şi impune un anume context socio-familial, plus un anumit confort şi lipsă de presiune financiară. Practic, cu cât ai bugetul mai mare, cu atât mai bine. Uite, s unt contactat frecvent de cunoscuţi care ajung să aibă probleme financiare şi cred că pariurile sunt modalitatea de a le rezolva. Le explic, deseori în zadar , că în astfel de conditii, exceptând profitul întâmplător, presiunea la care vor fi supuşi are efect de b umerang şi probabil că problemele lor se vor adânci.

Pe ce sporturi pariezi, în general?
Păi, în ordinea priorităţii şi profitabilităţii: baschet, tenis şi fotbal. Nu am tipuri de pariuri pe care le prefer în mod special în detrimentul altora.

Publicitate

Bănuiesc că pariezi doar online. Câte meciuri pui pe un bilet?
Da, cu foarte mici excepţii, în ultimii 12 ani, am pariat doar online. Majoritatea pariurilor mele conţin un singur meci pe bilet. Mai joc şi combo, din când în când, dar mai mult pentru divertisment . Pariurile astea combinate au devenit destul de greu fructificat. Fenomenul a evoluat mult, sportul, în general, nu mai e acelaşi ca în urmă cu 15 ani.

Factorul imprevizibil are, în prezent, o cu totul altă dimensiune. Pe la începutul anilor 2000, jucatorii de pronosport stiu cât de facil era să prinzi, spre exemplu, 13 rezultate corecte de tip 1X2, din 15 propuse. Astăzi, e aproape imposibil.

Zi-mi care sunt criteriile de care ţii cont atunci când alegi să pariezi pe un meci.
Nu pot să spun ca am un şablon prestabilit atunci când aleg un meci. E un mix de elemente de care ţin cont. Pe lângă reperele clasice precum: forma recentă a echipelor, rezultatele întâlnirilor directe, jucători accidentaţi, informaţii de ultim moment, un factor important în acest domeniu îl reprezintă feeling-ul personal.

Pariorii probabil ştiu la ce ma refer, la acel instinct primar pe care îl ai atunci când vezi unele cote şi opţiunile de pariere ale meciului. În timp, aceste feeling-uri sau premoniţii pot fi stopate şi şlefuite.

Adică? Explică-mi chestia asta, te rog.
În cei peste 10 ani de experienţă în fenomen, am avut o preocupare constantă pe „educarea" feeling-ului şi folosirea acestuia într-un mod inspirat. Fiecare pariu pe care-l joc e un fel negociere între mine şi casa la care decid să pariez acea selecţie. Dacă sunt mulţumit cu cota primită în momentul acela, joc pariul, indiferent dacă echipa respectivă se confruntă cu probleme de lot.

Publicitate

Citește și: De ce nu mai scoatem fotbaliști buni în România și cât te-ar costa să schimbi ceva

S-a dovedit de multe ori că, echipele care se confruntă cu probleme pot strânge randurile şi să producă surprize. În general, astfel de evenimente au tendinţa să devină public bet-uri şi, nu de puţine ori, masele de pariori au fost dezamăgiţi de rezultatul unor evenimente în care una dintre combatante avea probleme serioase, pentru că absentau mulți jucători.

Alegi sa pariezi pe favoriţi, underdog sau le combini?
Pariurile mele urmăresc adesea spread-uri apropiate de cota 2,00, deci, noţiunea de favorit sau outsider nu prea contează. Nu pot să spun că am o afinitate legată de pariatul pe favorite sau pe underdog. Dar îți zic că între pariurile de tip under şi over, la fotbal, am ajuns să mă specializez şi să joc exclusiv over, atunci cand aleg tipul de pariu „total goluri".

Deci, cota medie pe care pariezi este de 2. E importantă chestia asta?
Da, joc în principal doar cote apropiate de valoarea asta. Cota unui eveniment e un aspect influent şi reprezintă o „armă" importantă pe care o au agenţiile în raport cu pariorii. Foarte mulţi jucători aflaţi la începuturi sunt influenţaţi de aceste valori ale cotelor, mai ales de evoluţia acestora.

Dă-mi un exemplu de un eveniment/meci pe care ai pariat şi a fost super profitabil.
Activitatea mea se concentrează în jurul biletelor cu un singur eveniment şi nu prea pariez meciuri combinate. Probabil cel mai spectaculos combo pe care am reuşit sa-l castig, la o cotă aproximativă de 85, a fost în urmă cu trei ani. Am pariat pe meciuri din fotbal, tenis şi baschet, pe parcursul unui week-end. Investiţia pe acel bilet a fost de 50 de lei. Ca raport investitie/ câştig, ăsta a fost cel mai spectaculos.

Publicitate

Sunt convins că ai avut și perioade proaste, în care nu-ți ieșeau biletele. Cum gestionezi un moment de ăsta?
Pariatul e unul dintre cele mai mari handicapuri pe care cineva le poate avea. În mod evident, au fost momente în care am spus că renunţ. Au fost altele când pariam impulsiv şi am suferit dezamăgiri crunte, însă am căutat mereu să îmi îmbunătăţesc performanţele şi să găsesc cauza problemelor.

Uite, spre exemplu, am renunţat definitiv la a mai paria pe evenimente live de mai bine de şapte ani. La fel cum am renunţat şi la câteva tipuri de pariuri unde am observat că sunt constant pierderi. Cred că fiecare parior ar trebui să renunţe ireversibil la orice sport/competiţie/tip de pariu unde a observat că pe termen mediu/lung rezultatele sunt net inferioare.

Cred că de la un anumit nivel încolo, diferenţa între pariori o reprezintă inteligenţa emoţională dobandita de pe urma unor situaţii critice şi evitarea repetării acelor erori. Fiecare parior care tinde să evolueze trebuie să aibă periodic o analiză riguroasă a activitaţii lui.

Câte ore pe zi iţi ocupă pariurile? Ma refer la analiza meciurilor, echipelor, jucătorilor.
Au fost perioade şi perioade, însă am avut momente în care am scăpat noţiunea timpului de sub control. Au fost momente când petreceam între 12 şi 14 ore pe zi. Urmăream meciuri, analizam echipe, calculam probabilități și „mă luptam" cu cotele. În medie, cred că în ultimii zece ani de zile am alocat pariurilor cam opt ore pe zi.

Publicitate

În prezent, administrezi și un site de pariuri sportive. Ce te-a determinat să exploatezi nişa asta?
Site-ul l-am pornit dintr-un motiv simplu: biroul meu arăta groaznic. Aveam un morman imens, cu sute de coli ministeriale, pe care îmi notam şi îmi arhivam predicţiile şi ideile de pariere pentru a doua zi. Am decis că trebuia să renunţ la hârtii şi să trec pe digital. Şi astăzi, la aproape opt ani de la lansarea site-ului, scopul său e, în linii mari, acela de a reprezenta o bază de date completă, cu predicţii din fotbal, tenis şi baschet.

Citește și: Românii joacă Finala Cupei Mondiale la pariuri

Cum ţi-a afectat viaţa faptul că te ocupi cu pariurile sportive? Mă refer la timpul liber pe care-l ai, la probleme de sănătate.
În urmă cu câţiva ani, în studenţie, au fost perioade în care, din cauza NBA-ului, unde urmăream cea mai mare parte din meciuri, trăiam după fusul orar de California (-10 ore). Lucrul ăsta a avut consecinţe negative asupra vieţii mele. Am ajuns de la 80 de kilograme la 114, am avut probleme de sănatate serioase, dereglări metabolice, viaţă socială cvasi inexistentă şi probleme în viața de cuplu.

Din fericire, acum lucrurile sunt sub control, am revenit la greutatea recomandată şi am un stil de viaţă sanatos. Dar, adevărul e că viaţa de parior „full-time" e una extrem de solicitantă, iar obţinerea unui echilibru cere sacrificii, plus un context socio-familial potrivit.

Chiar, familia şi prietenii tăi ce spun despre faptul că te ocupi cu asta?
La început a fost mai greu, dar odată cu trecerea anilor a devenit o normalitate. Au acceptat modul meu de viață . Contează foarte mult sa ai lângă tine persoane care să te susţină şi să îţi fie alături în momentele dificile care apar. Dacă ai suportul apropiaţilor, poţi să te concentrezi mult mai bine la ceea ce contează.

Dacă vrei să afli mai multe despre pariuri, urmărește-l pe Florin pe site-ul lui.

Urmărește VICE pe Facebook :

Citește mai multe despre pariuri:
Cum e să îți câștigi existența din pariuri sportive
Cum am devenit agent de pariuri în închisoare
[Ce am învățat după ce-am jucat poker pe internet timp de șase ani](Ce am învățat după ce-am jucat poker pe internet timp de șase ani)