Chestii

​Cum poți să-ți iei țeapă în călătorii

Nu e ușor să faci pe cineva să-ți încredințeze sume mari de bani, de aceea cele mai bune escrocherii sunt absurd de complexe, creative și bine executate.
31.8.16

Călătoriile sunt minunate. Dar, ca turist, ești și vulnerabil în fața escrocilor.

Unele lucruri chiar nu pot fi evitate și sunt considerate chiar normale – de exemplu, să plătești în plus pentru suveniruri și taxiuri. Dar există și posibilitatea de a fi păcălit mai elaborat. Nu e ușor să faci pe cineva să-ți încredințeze sume mari de bani, de aceea cele mai bune escrocherii sunt absurd de complexe, creative și bine executate.

Publicitate

Mie mi se par fascinante, așa că am vorbit cu persoane care au căzut în astfel de capcane ca să descopăr care sunt schemele folosite de escroci. Să sperăm că aceste povești te vor ajuta să nu fii jefuit data viitoare când te rătăcești și ești vulnerabil.

Sulty

Călătorisem mult prin Europa și am hotărât să rămân o vreme prin Paris. Am căutat camere pe site-urile cu anunțuri și în sfârșit am găsit o casă care mi s-a părut mișto. Am contactat fata care făcuse anunțul, m-am întâlnit cu ea și am ajuns să ne îmbătăm împreună în seara aia. Totul mergea grozav și, când m-a dus la un târg de vechituri parizian simpatic, am îndrăgit-o și mai tare.

După o săptămână de sms-uri, am fost acceptat și de ceilalți locatari ai casei și am transferat prima tranșă de bani pentru chirie, cam o mie de euro.

În ziua mutării, am ajuns la casă încărcat de bagaje, dar am primit de la tipă un mesaj că ea va întârzia și că găsesc cheia în locul secret. Mi-a urat să mă simt ca acasă. Dar n-am găsit nicio cheie. Și nici nu mi-a răspuns la apeluri sau mesaje. Am așteptat-o trei ore, după care am bătut la ușa vecinilor, care mi-au spus că fata se mutase în America cu trei zile în urmă. Deja se mutaseră în apartament noii locatari.

Am fost la ea la „birou" și am aflat că nimeni n-o cunoștea acolo. Își inventase și un nume fals. Am aflat că contul bancar în care transferasem banii era pe numele mamei ei, dar n-am reușit să dau de mama ei nicicum. Am ajuns iar pe canapeaua mătușii mele.

Jasper

Aveam 19 ani și eram proaspăt ca o panseluță. Călătoream prin Goa și am cunoscut un tip foarte de treabă. Am ars-o cu el câteva zile. Mi-a zis că lucra pentru o companie de textile și mi l-a prezentat pe șeful lui, care mi-a oferit imediar un job. Voiau să trimit un colet cu bijuterii în Australia pentru un tip. Mi-au zis că taxele poștale sunt foarte mari, dar dacă un australian trimite coletul, nu va trebui să plătească taxe. Bijuteriile erau în valoare de zece mii de dolari și mi-au promis că îmi vor da patruzeci de procente din sumă, adică patru mii.

Suna cam ciudat. Dar n-aveam telefon, nici acces la internet, nici prieteni cărora să le cer părerea. Am împachetat chiar eu bijuteriile, ca să mă asigur că n-au strecurat droguri, și am asigurat coletul pentru zece mii de dolari. După ce l-am trimis, cei doi parteneri mi-au zis că vor avea grijă de mine până când coletul trece de vamă. M-au cazat la un hotel, m-au scos în oraș, m-au hrănit, m-au îmbătat, au plătit aproape totul.

Publicitate

După câteva zile de răsfăț, am primit un telefon de la Vama Mumbai și cineva m-a întrebat de ce trimisesem un colet cu bijuterii în valoare de zece mii de dolari fără chitanță. M-am panicat total și m-am prefăcut că pierdeam semnalul. Până la urmă, tipul a început să urle la mine: „Știm ce ai de gând! Vrei să exporți bijuterii ilegal! Ai 24 de ore să vii la Vamă și să dovedești că ai plătit pentru bijuterii, altfel îți punem pașaportul pe lista neagră!"

M-am panicat, m-am gândit că o să înfund pușcăria în India. Șeful meu mi-a zis că avem probleme, dar m-a asigurat că le vom rezolva și că el are mai mult de pierdut decât mine din treaba asta. Mi-a zis că trebuie să le transfer niște bani ca să poată falsifica o chitanță și apoi mi-i vor transfera înapoi. Acum sună stupid, dar atunci mi s-a părut șansa mea să scap de închisoarea indiană.

Aveam în cont doar 1700 de dolari, o sumă foarte dezamăgitoare pentru ei, dar le-am dat banii imediat și le-am promis că voi împrumuta mai mulți bani după ce ajung acasă. În cinci ore, mi-au făcut rost de un zbor spre Sydney.

Acasă, fratele meu a căutat pe Google faza și mi-a zis că fusesem escrocat ca la carte, după manual. Bijuteriile nu aveau, practic, nicio valoare, nu mă sunase nicio „Vama Mumbai ". Îmi dădusem, pur și simplu, toți banii din cont, și mă întorsesem în Australia, absolut degeaba.

Citește și: Furtul de lego e al naibii de profitabil

Iain

În septembrie anul trecut, am fost cu doi prieteni în Tokyo pentru zece zile. În a doua noapte, ne-am plimbat pe aleile din Roppongi și am cunoscut un bărbat jovial care a insistat să ne ducă într-un bar. Toată noaptea refuzasem astfel de oferte generoase, dar ne-am gândit: C e poate fi rău dacă acceptăm una?

Așa că tipul ne-a condus entuziast spre barul lui, unde ne așteptau trei fete – erau haremul lui. Le-am refuzat pe fete și i-am zis că bem doar câte o bere și plecăm. Ne-a turnat bere și ne-a împins într-un separeu.

Publicitate

Următorul lucru pe care mi-l amintesc e că m-am trezit singur pe podeaua barului – înconjurat de fete – cu memoria în ceață. Tipul urla la mine să-i plătesc ceva. L-am întrebat unde găsesc un bancomat și m-a condus spre ieșire să căutăm unul. Am observat o ieșire de incendiu și am luat-o la fugă spre ea.

M-am trezit dimineața cu fața la podea, dar de data asta în apartamentul nostru. Prietenii mei erau în aceeași stare ca mine. Fusesem drogați și conturile bancare ne erau aproape goale. În total, am pierdut patru mii de dolari și o cameră foto în valoare de cinci mii de dolari.

Cea mai dubioasă parte e că toți aveam cardurile în portofele în ziua următoare. Probabil că tipul ne-a scos portofelele cât eram inconștienți și ni le-a băgat înapoi. Când am sunat la bănci să anunțăm că fusesem drogați și jefuiți, am aflat că se făcuseră mai multe tranzacții cu cardurile noastre, și nu doar una cu o sumă mare de bani. Tipul făcuse să pară că ne lăsasem duși de val într-o noapte de beție și ajunsesem să cheltuim mai mulți bani decât voiam. Așa că banca nu ne-a dat înapoi niciun ban. Cea mai nasoală parte e că n-am idee ce s-a întâmplat o parte bună din noapte.

Citește și: Cum să fentezi sistemul de plată self-service de la hypermarket

Daniel

Am fost de curând în Mumbai și un tip britanic m-a abordat și mi-a zis că a fost jefuit și i s-a furat pașaportul. Îi lipsea un dinte și avea vânătăi pe față, deci părea că fusese, într-adevăr, implicat într-o altercație. Mi-a zis că fratele lui trebuia să-i livreze cinci sute de lire prin Western Union, dar că avea nevoie să facă tranzacția pe numele meu, pentru că el nu mai avea acte de identitate.

Consulatul britanic era în vacanță, deci nu erau șanse să i se înlocuiască pașaportul prea curând. După ce am vorbit un pic cu el, am fost de acord ca fratele lui să transfere banii pe numele meu și am mers să găsim un Western Union. Când am început, se lăsa deja seara, iar după patru ore de căutat, era deja întuneric. Fără bani sau pașaport ești extrem de vulnerabil în India, deci deja îmi făceam griji pentru el.

Publicitate

Până la urmă, a hotărât că cea mai bună opțiune era să ia un taxi spre Delhi, unde aveau ai lui o casă. Cum eram convins că mă așteptau cinci sute de lire care trebuiau să intre pe numele meu, am scos de pe card 22 de rupii (echivalentul sumei) ca să-i aibă în zilele următoare.

Nu mi-am făcut deloc griji pentru că părea cu adevărat trist și îngrijorat și oricum transferase bani pe numele meu. Dar când am ajuns la hotel, am căutat faza pe Google, ca să fiu sigur. Se pare că tipul escrochează turiști în felul ăsta de ani de zile.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre escrocherii pe VICE:
Escrocii nigerieni nu le au cu Photoshop
Mi-am mințit nevasta, am fugit în Lagos și am luat bătaie din cauza unui scam nigerian primit pe mail
Escrocheria Sakawa