Chestii

De ce guvernul român cu cele mai multe femei ca miniștri rămâne tot unul de misogini

Deși cabinetul Grindeanu are opt femei, asta nu-i mare motiv de bucurie pentru feministe. Doamnele, ca și colegii lor, sunt doar marionetele lui Dragnea.

de Ioan Bujor
04 Ianuarie 2017, 6:00pm

Fotografie via contul oficial de Facebook al Olguței Vasilescu

Cei 27 de ani de politică în libertate m-au învățat să privesc cu suspiciune declarațiile politicienilor. E obositor să verifici de fiecare dată, dar numai așa poți evita manipulările. De exemplu, când politicienii pozează în progresiști și feminiști, într-o țară în care se strâng trei milioane de semnături pentru a introduce homofobia în Constituție, nu pot să nu mă întreb dacă vor să-și enerveze electoratul sau să mascheze altceva.

Ai aflat deja că vom avea opt doamne în Cabinetul Grindeanu. Dacă te uiți la tabloul complet - opt miniștri în cabinetul propus, alți opt în cel ce își încheie mandatul, primarul general al Capitalei, președintele actual și cel anterior al PNL - poți crede că în România nu există o problemă cu accesul femeilor la cele mai înalte poziții în stat, fie ele alese sau numite.

De la nimic la o treime

Dar nu a fost mereu așa. Din 1990 până în 2000, din zecile de miniștri care s-au succedat în funcții, unul singur a fost femeie: Daniela Bartoș, și doar pentru câteva luni, în 1996. Da, de la PSD, același partid care, în formulele succesive ale Cabinetului Năstase, a avut ca miniștri tot opt doamne.

A urmat Tăriceanu, prin ale cărui cabinete au trecut cinci femei, dintre care trei propuse sau membre ale fostului PDL (Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Monica Macovei) și două din partea PNL (Mona Muscă și Mariana Câmpeanu). Primul Cabinet Boc a avut patru femei, trei de la PDL (Monica Iacob Ridzi, Elena Udrea, Luminița Plăcintă) și una de la PSD (Ecaterina Andronescu), iar cea de-a doua echipă condusă de Emil Boc, doar trei. Primul Cabinet Ponta a avut patru femei ministru, al doilea a avut șapte, al treilea doar șase, iar ultimul numai patru. 

De notat și că, la un moment dat, a treia poziție în stat - președinte al Camerei Deputaților - a fost deținută de Roberta Anastase (PDL).

Proporția de femei în guvern a variat, deci, între 0% și circa o treime (8 din 26), în cazurile cele mai bune. Dar nu uita că sunt mai multe femei decât bărbați în totalul populației române, iar unele profesii sunt dominate de femei. Așa că accesul femeilor la poziții de top în politică nu pare deloc o problemă deja rezolvată. Dar s-ar putea să greșesc dacă mă rezum la numărătoare și proporții când analizez egalitatea de gen.

Competențe, cote de gen și feminism

Dintre doamnele care au deținut portofolii în executiv, unele au fost persoane controversate: Monica Ridzi este la închisoare, Mona Muscă a ascuns faptul că a turnat la Securitate, Ecaterina Andronescu și Elena Udrea sunt urmărite penal. Apartenența la unul dintre sexe nu garantează cinstea în îndeplinirea funcției publice. Nici competența.

Când afli că unul sau altul dintre miniștri a fost incompetent/ă sau corupt/ă, mai contează sexul?

Cât de ipocriți sunt liderii de partide

Am vrut să văd care a fost atitudinea partidelor și persoanelor implicate în actualele propuneri pentru guvern față de inegalitatea între sexe.

Citește și: Populiștii care au condus România ani la rând ți-au fraierit părinții că-s haiduci anti-sistem

Liviu Dragnea a divorțat de prima soție, Bombonica Prodana, și este logodit cu Irina Tănase, care i-a fost secretară la Ministerul Dezvoltării Regionale. E explicabil ca aleasa să fie cineva din anturajul de la muncă, oamenii de 50 de ani nu prea bat cluburile la agățat. Dar Dragnea a mai fost acuzat că și-a promovat secretarele, una dintre ele era Cătălina Ștefănescu, ajunsă deputat la 24 de ani. 

Promovările astea nu fac decât să dea apă la moară discursului misogin, care acuză femeile că avansează via sex-appeal mai mult decât via creier.

Liberalii care cred că femeile avansează în politică prin patul șefilor

Fotografie de pe contul oficial de Facebook al lui Tăriceanu

Șeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, - aflat la al cincilea mariaj - este un susținător al Coaliției pentru Familie și spune că are o poziție liberală împotriva cotelor de gen obligatorii. Poate din cauza asta n-a fost un campion, cât a condus Guvernul, al promovării femeilor în funcții numite.  A fost chiar atacat pentru asta în Parlamentul European.

Dar, până la urmă, o avea dreptate și psihologul Aurora Liiceanu: „Dacă în Guvern nu sunt femei, asta nu înseamnă că domnul Tăriceanu este misogin, poate femeile din partid nu au îndeplinit criteriile profesionale".

Cu toate astea, îmi amintesc un episod mai controversat, în care Tăriceanu și-a îngropat de tot liberalismul și a avut o reacția penibilă („În PNL, fiecare e liber să-și spună opiniile") la declarațiile violent sexiste și misogine ale lui Ludovic Orban. Mârlanul ăsta le-a sfatuit pe colegele de partid, de la Alba, să nu urmeze stilul de carieră politică al Ralucăi Turcan, Mioarei Mantale sau Elenei Udrea: „Nu trebuie să treceți patul niciunui șef, dacă vreți să ajungeți în funcții publice". Treaba asta l-a băgat într-o investigație la CNCD.

Din opt femei: două sunt certate cu legea și vreo cinci, controversate

Pozițiile xenofobe ale pesediștilor în timpul campaniei (accentul pus de Dragnea pe al doilea prenume al lui Cioloș, Julien și obsesia pentru omul de afaceri evreu, născut în Ungaria, George Soros), declarațiile mizerabile ale fostei purtătoare de cuvânt al PSD (dna Firea) și naționalismul din ultimele campanii cântăresc greu în identitatea partidului.

Așa că propunerea doamnei Sevil Shhaideh - femeie, minoritară etnic și religios - pentru funcția de premier și cele opt femei de pe listă nu sunt, neapărat, dovadă de progresism. Cât de credibilă ar fi conversia peste noapte a unui partid cu un discurs tradiționalist (xenofobie, sexism, izolaționism economic) într-unul „european", progresist și antidiscriminare?

O scurtă analiză de la caz la caz. Din opt propuneri de gen feminin - alea masculine fac subiectul unui articol mult mai mare - o persoană este cercetată penal, a trecut și prin arest preventiv, o alta are probleme de incompatibilitate constatate de ANI, plus câteva controverse.

Aici e bine să-ți amintesc, dacă detești PSD, că apartenența la partidul ăsta nu este un criteriu pentru a considera pe cineva controversat - a câștigat alegerile și trebuie să dea guvernul. Dar împrejurarea de a fi femeie, minoritar etnic sau religios, persoană cu nevoi speciale sau laureat Nobel nu anulează alte probleme.

Lia Olguța Vasilescu

Fotografie via contul oficial de Facebook al Olguței Vasilescu

Este un politician care și-a început cariera la PRM (îți mai amintești cum promova femeile România Mare, prin pozele nud de la rubrica „Asta nu-i normală"?), apoi a trecut la PSD, a fost președinte al Comisiei pentru Egalitate de Șanse din Senat și primar la Craiova. În martie anul trecut, a fost reținută de DNA sub acuzațiile de luare de mită, spălare de bani și folosirea autorității sau influenței. Dosarul s-a plimbat de câteva ori între procurorii și judecători, iar acum este din nou la DNA. Evident, orice om este nevinovat cât timp n-a fost condamnat definitiv.

Propunerea pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale s-a remarcat și prin declarații foarte dure la adresa adversarilor politici:

„Toate televiziunile sunt în delir că au ieșit două mii de inși în stradă. Așa și?! Mâine suntem capabili să strângem 20.000, fără probleme, doar la Craiova. O facem și noi? Facem război civil sau îl convinge cineva pe mutu' ăla (Klaus Iohannis) să iasă la dezbatere, să îl vadă lumea ce are în cap?"

Fosta primăriță a Craiovei a făcut cea mai amuzantă declarație, când a fost acuzată că a plagiat teza de doctorat: Vilfredo Pareto (cel cu regula 80/20) „nu a fost aproape deloc cercetat". Uite un moitv întemeiat pentru un plagiat!

Adriana Petcu

Fostă șefă a Direcției Apelor Buzău, Adriana Petcu a fost investigată pentru conflict de interese penal, în 2014, de ANI, sub acuzația că și-ar fi validat propria participare la un proiect din care ar fi urmat să câștige 27.000 de lei.

contestat decizia în justiție și a pierdut în primă instanță, iar acum, potrivit portalului ICCJ, există  un proces între Adriana Petcu și ANI, care nu s-a încheiat. Următorul termen e pe doi februarie. Cu toate astea, Liviu Dragnea declara că Adriana Petcu a câștigat definitiv procesul cu ANI. Nu-i nimic, de la ape și păduri curg râuri de bani!

Carmen Daniela Dan

Fotografie via pagina oficială de Facebook

Propunerea pentru Ministerul de Interne a fost secretară de școală la Videle, referent agricol la Banca Agricolă și funcționară la Raiffeisen Bank. În 2002 a intrat în echipa lui Liviu Dragnea, pe un post de consilier juridic la Serviciul Juridic şi Contencios din cadrul CJ Teleorman. Și i-a plăcut mult în Teleorman.

Așa că, în 2010, a devenit director executiv la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Teleorman, iar în 2012 a fost numită subprefect al judeţului. Din 2014 a fost prefect al aceluiași județ, până anul trecut, când s-a înscris în PSD și a candidat prima pe lista pentru Senat în Teleorman.

A avut și o dispută cu polițistul-vedetă Marian Godină, care afirmase că în județul lui Liviu Dragnea nu există nicio librărie. Doamna a sărit imediat: „Teleormanul nu este un judeţ de inculţi şi agramaţi" și a adăugat că există 255 de firme care au ca obiect de activitate vânzarea de cărți. Apoi a apărut în tot felul de poze cu gherete de ziare. Godină a replicat pe Facebook: „Îi urez succes în activitate și sper să nu confunde căruțele cu mașinile de poliție, așa cum a confundat buticurile și gheretele de ziare cu librăriile".

Nu mă înțelege greșit, mi se pare chiar de bun-simț că a pornit în carieră de la secretariat și customer support și a ajuns CEO de multinațională. Problema cu Carmen Daniela Dan e că pare un simplu executant al ordinelor lui Liviu Dragnea.  Bine, asta se spune în târg despre întregul cabinet Grindeanu.

Mihaela Virginia Toader

Propusă ministru-delegat pentru Fonduri Europene, nu s-au spus prea multe lucruri „de rău" despre ea. Trolii s-au luat totuși de un aspect: că a terminat o facultate particulare. Dar, și-a continuat studiile la SNSPA.

Asta însă n-are de ce să te împiedice să ai o carieră, dacă te duce capul. O particulară a terminat și fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, și a avut un ministeriat decent.

Sper să nu i se găsească alte bube (serioase) viitorului ministru pentru Fonduri Europene.

Sevil Shaidehh

Persoana refuzată de președintele Iohannis pentru poziția de premier, acum candidată la funcția de ministru al Dezvoltării. Trei au fost controversele legate de persoana sa, însă niciuna confirmată de președinte, care nu și-a motivat refuzul: prietenia, din perioada activității în CJ Constanța, cu Nicușor Constantinescu, în prezent aflat la închisoare pentru 15 ani; sprijinul față de regimul considerat criminal al președintelui sirian Assad din partea soțului său, de altfel fost ministru al Agriculturii în guvernele de la Damasc; și legăturile cu așa-numita mafie a fructelor și legumelor de import.

Însă Sevil Shaidehh nu este inculpată în niciun dosar, iar căsătoria cu un personaj controvrsat nu poate fi considerată o formă de vinovăție.

În rest, a avut activitate în domeniul public și guvernamental, iar apropierea de Liviu Dragnea - care i-a fost martor, un fel de naș, la căsătorie, alături de Nicușor Constantinescu - este, cum spuneam, deja ceva comun întregului cabinet.

Andreea Păstârnac

Propunerea pentru Ministerul Românilor de Pretutindeni este doctorand în literatură ebraică și diplomat, a ocupat pozițiile de ambasador în Cipru și Israel. De fapt, de la prezența la Tel-Aviv i se trag și criticile: a fost acuzată de realizatorul unui program TV în română, din Israel, că i-a blocat accesul la întâlnirile oficiale după ce a criticat-o.

În reportajele sale, Sergiu Klein acuza birocrația excesivă și lipsa de responsabilitate față de cetățeni din partea ambasadei, dar și faptul că, pe fațada ambasadei, atârnau rufe puse la uscat. Acuzație care mai fusese făcută, în spațiul public, și pe când era la Nicosia.

Și, în fine, a făcut obiectul unei petiții în care era acuzată că nu s-a preocupat de starea victimelor de la Colectiv trimise la tratament în Israel.

Ana Birchall

Propusă pentru Ministerul Afacerilor Europene, este la al doilea mandat de deputat și a fost și consilier al premierului în 2012 și al ministrului de Externe, în 2003-2004. Căsătorită cu un cetățean britanic, formează o familie foarte bogată, cu investiții de circa 23 de milioane de euro în afara țării.

A fost și sponsor al PSD, cu 90.000 de lei în 2009, la o astfel de avere nu e de mirare. Însă a fost și subiectul unui scandal de la o filmare în care o persoană îi înmânează președintelui PSD din 2008, Mircea Geoană, cinci mii de euro.

A fost audiată de DNA în dosarul Ponta-Ghiță legat de aducerea fostului premier britanic Tony Blair la București. Ana Birchall a fost și subiectul unuia dintre cele mai mizerabile și misogine atacuri, câștigând însă procesul cu cel care a generat scandalul. Acum este colegă de partid cu soția respectivului ziarist.

Grațiela Leocadia Gavrilescu

Propunerea ALDE pentru poziția de ministru pentru Relația cu Parlamentul a trecut prin alte două partide, PUR și PNL.

Gavrilescu a mai ocupat diverse funcții publice, precum cea de șef AJOFM Prahova sau ministru al Mediului (2014-2015). A fost acuzată de presa locală că a avut contracte cu statul, deși era demnitar.

Dar acuzațiile sau controversele de tipul ăsta nu pot bloca accesul unei persoane la o poziție de demnitar.

Citește și alte chestii despre Dragnea și noul guvern:
De ce n-ar trebui să fii mândră ca femeie că Dragnea o vrea pe Sevil Shhaideh prim-ministru
Reacțiile românilor la premierul musulman Sevil Shhaideh îți arată de ce ne merităm soarta
Au nevoie tinerii din România de un minister doar al lor?