Oamenii de știință au analizat 631 de persoane când au murit să vadă prin ce trec

Cel mai mare studiu al fiziologiei morții de până acum arată că moartea e „mai mult un continuum decât o apăsare pe întrerupător”.
3.2.21
ce se intampla cand mori
Imagine v Siqui Sanchez via Getty  

Cei vii își fac mereu griji că morții o să se întoarcă să-i bântuie. Acesta e firul narativ al Noului Testament, motivul pentru care unele familii din secolul 19 își instalau clopoței în sicriu și motivul pentru care, în unele sate din România, morții sunt înjunghiați în inimă cu un țăruș chiar și în ziua de azi.

Deși doctorii se străduiesc să consoleze familiile care stau de veghe la capul pacienților care au murit, moartea a rămas un mister chiar și pentru lumea medicală.

Publicitate

Aceste întrebări fără răspuns despre moartea creierului, moartea cardiacă și altele asemenea au avut ca rezultat răspândirea unor „mituri și informații false”, a zis Sonny Dhanani, directorul departamentului de terapie intensivă pediatrică de la Spitalul pentru Copii Eastern Ontario.

Am simțit că aceste povești despre morții care învie au un impact puternic asupra persoanelor care ar trebui să-și dea consimțământul ca pacienții care au murit să le doneze organele altora. „Am vrut să furnizăm niște dovezi științifice ca oamenii să înțeleagă mai bine moartea din punct de vedere medical.”

Într-un nou studiu, apărut în New England Journal of Medicine, Dhanani și echipa lui au publicat rezultatele celui mai mare studiu internațional despre fiziologia morții de până acum. Iar acestea sugerează că cei vii pot sta liniștiți.

Între 2014 și 2018, cercetătorii au analizat funcția cardiacă la 631 de pacienți din douăzeci de facilități de terapie intensivă din Canada, Cehia și Olanda, după ce aceștia au fost deconectați de la aparatele care îi țineau în viață. Oamenii de știință au descoperit că 14 la sută dintre persoanele decedate prezentau urme de activitate cardiacă – măsurată după activitatea electrică a inimii și tensiunea sângelui – după o perioadă în care nu avuseseră puls.

Dar doctorii care i-au studiat nu au dat greș în niciunul dintre cazuri. „Niciun pacient nu a trăit. Toți au murit și nimeni nu a revenit la viață”, a zis Dhanani.

Cea mai puternică activitate cardiacă s-a manifestat la patru minute și douăzeci de secunde după ce inima a încetat să mai bată și n-a fost suficient de puternică încât să susțină alte organe, precum creierul.

Publicitate

Informațiile „ne ajută să înțelegem cum să definim moartea din punct de vedere medical și se poate spune că e mai mult un continuum decât o apăsare pe întrerupător”, conform Joannei Lee Hart, doctor pneumolog și profesoară la Universitatea de Medicină din Pennsylvania.

„Corpurile noastre sunt construite fiziologic în așa fel cât să rămână în viață... Așadar, vor pompa substanțe chimice naturale pentru a susține viața cât mai mult posibil”, a scris Hart într-un e-mail către Motherboard. Dar, a adăugat ea, „odată ce începe procesul morții, e foarte greu ca un corp să revină la viață”.

Asta ar trebui să îi liniștească pe medici, cât și pe familiile celor decedați. Printre altele, cercetarea afirmă că practicile actuale, care le spun doctorilor să aștepte cinci minute după încetarea pulsului ca să declare pe cineva mort, funcționează. Din acel punct, e în regulă să înceapă prelevarea organelor.

Deși există multe întrebări nerezolvate despre moarte și viața de după, acest studiu – care, probabil, nu se va repeta vreodată – îți oferă un răspuns cu privire la activitatea cardiacă post-mortem.

„Moartea e greu de acceptat pentru toată lumea. Sperăm că studiile despre moarte și comunicarea deschisă pe această temă ne vor ajuta să o procesăm mai bine”, a zis Dhanani.