Cum profită interlopii de pe urma deșeurilor tale din plastic

Dacă te gândești la lumea crimei organizate din sud-estul Asiei, probabil îți vin în minte laboratoare de meth, rețele de trafic de carne vie sau industria animalelor pe cale de dispariție care valorează miliarde de dolari.

Dar în ultima vreme, autoritățile au observat că în lumea interlopă circulă cele mai neașteptate bunuri, și anume deșeuri din plastic precum sticle, ambalaje de bomboane și cutii de iaurt.

Interpolul a zis că, anul trecut, eforturile interlopilor de a trafica plastic reciclabil din țările bogate în Asia de Sud-Est s-au intensificat. Se pare că aceștia au făcut o industrie din plasarea deșeurilor plastice în regiune. Deși e greu de estimat câți bani se fac din asta, dacă se aseamănă cât de cât cu piața deșeurilor electronice, ar putea fi o industrie care valorează milioane sau chiar miliarde de dolari.

Bineînțeles, asta nu pentru că gangsterii vor să protejeze mediul. În 2018, o nouă lege din China împotriva plasticului a dat toată piața globală a reciclării peste cap. S-au trimis cantități enorme de deșeuri nedorite, din țările bogate, în țările în curs de dezvoltare. Totul s-a spart în capul Asiei de Sud-Est și operațiunile autorităților din ultimii doi ani sugerează că acest comerț ilegal e în floare.

„Traficarea deșeurilor a devenit un proces complex”, a declarat pentru VICE News Patricia Grollet, coordonatorul Interpolului pentru departamentul de infracțiuni care au legătură cu poluarea. „De aceea are în spate grupări de crimă organizată.”

În urma noilor restricții cu privire la comerțul global de plastic, care au intrat în vigoare în ianuarie, Grollet se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească.

Ecologiștii numesc poluarea cu plastic o criză globală în creștere. Jumătate din tot plasticul produs vreodată a fost creat în ultimii douăzeci de ani, conform Our World in Data.

În fiecare an, o cincime din cantitatea de deșeuri e reciclată. Restul ajunge în gropile de gunoi, incineratoare și ocean, unde distruge fauna și flora și cauzează orori precum Marea Insulă de Gunoi din Pacific.

Reciclarea e scumpă, așa că, din punct de vedere istoric, țările au trimis deșeurile în alte părți. Timp de zeci de ani, China a fost ancora lor și a acceptat jumătate din deșeurile plastice exportate.

Dar autoritățile chineze au realizat că au primit mult mai mult plastic decât puteau recicla în mod realist. Și, odată cu creșterea economică, au început să aibă tot mai multe deșeuri plastice proprii.

Acum trei ani, China a interzis total importurile de plastic.

„Au impus niște cerințe foarte stricte pe care foarte puțini importatori le-au putut respecta. A fost mai mult o interdicție”, a zis Eirik Lindebjerg, manager al politicilor plasticului la World Wide Fund for Nature. 

Cum milioane de tone de plastic aveau nevoie de o nouă casă, Asia de Sud-Est a devenit următoarea țintă.

Plasticul a început să curgă spre Thailanda, Indonezia, Malaezia și Filipine, țări care aveau o oarecare capacitate de reciclare. Dar, în scurt timp, au realizat că volumul de plastic depășea cantitatea pe care o puteau recicla în mod legal și responsabil.

Deșeurile de plastic au început să împânzească pădurile, câmpurile și gropile improvizate. Nimeni nu știa de unde au apărut și cum au ajuns acolo.

Unul dintre locurile care au ajuns la știri e Pulau Indah, al cărui nume înseamnă, în limba malaeziană, „insulă frumoasă”. Pulau Indah e situată lângă Port Klang, al doilea cel mai mare port din Asia de Sud-Est. În 2018, localnicii au protestat împotriva poluării rezultate în urma unor operațiuni ilegale de reciclare care împânziseră regiunea.

Heng Kiah Chun, un reprezentant Greenpeace Malaezia, a vizitat locul împreună cu o echipă de investigații. Au găsit munți de gunoi care nu aparțineau nimănui. Fabricile improvizate reciclau ce puteau. Dar deșeurile care nu puteau fi reciclate erau înghesuite prin clădiri părăsite sau arse pe autostrăzi izolate.

„Am găsit deșeuri plastice din Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Noua Zeelandă”, a zis Heng. „Din 2018 încoace, am adus mulți jurnaliști internaționali ca să investigăm situația și toți au fost de acord că plasticul provenea din țările lor.”

Unii localnici suspectează că fabricile ilegale sunt protejate de un „Datuk” misterios, o persoană puternică cu multe relații.

Cam în perioada aceasta, poliția din anumite țări exportatoare a contactat Interpolul. Observaseră ceva dubios în industria plasticului. Se falsificau documente. Containerele cu plastic pentru reciclat conțineau, de fapt, tot felul de gunoaie, de la măști medicale la prezervative.

O companie europeană a trimis 13 containere cu plastic în Malaezia fără permisiunea țării. Mișcarea a încălcat Convenția de la Basel cu privire la comerțul global de deșeuri.

Pe atunci, aceste incidente puteau fi tratate ca niște infracțiuni mici sau greșeli inocente. Dar când Grollet și echipa ei au analizat informații din patruzeci de țări, au observat un tipar.

Transporturile ilegale nu erau deloc accidentale. Erau coordonate.

Oamenii nu doar că falsificau acte, ci foloseau porturile cu cel mai mare trafic din Asia de Sud-Est ca să treacă de vamă. Spălau bani. 

„Când preiei un lanț de deșeuri, trebuie să ai o organizare specifică... de la început până la final”, a zis Grollet. „Această organizare prin lanțul de deșeuri arată implicarea grupărilor de crimă organizată.”

Grollet n-a vrut să dezvăluie numele niciuneia dintre grupări sau rețele. Dar a zis că sunt implicați atât indivizi, cât și grupări.

Unele dintre ele seamănă cu grupările tradiționale de crimă organizată, precum mafia și cartelurile, care controlează tot lanțul, de la colectarea deșeurilor până la dispunerea lor. Altele sunt mai oportuniste și se folosesc de companii legale ca să exploateze niște slăbiciuni din lanț.

Țările sud-asiatice au început acțiuni împotriva lor. Vietnam și Thailanda au zis că vor să interzică orice import de deșeuri plastice. Autoritățile malaeziene susțin că au returnat peste două sute de containere cu deșeuri plastice ilegale în țările de unde au venit.

Când Canada a comentat că nu vrea să primească înapoi 69 de containere din Filipine, președintele Rodrigo Duterte a amenințat că le va depozita în fața ambasadei lor. Canada s-a înmuiat imediat.

Importurile de plastic au scăzut în Asia de Sud-Est, cel puțin cele care trec prin vamă. Dar autoritățile se întreabă câte intră pe ascuns.

Scăderea importurilor „poate sugera că o parte dintre ele au devenit ilegale”, susține un document World Customs Organization.

Între timp, chiar și comerțul legal a devenit mai strict. Pe 1 ianuarie au intrat în vigoare noi amendamente conform Convenției de la Basel, aprobată de 187 de țări.

Amendamentele permit comerțul între aceste țări, dar cu anumite restricții. Companiile de export trebuie să ofere mai multe dovezi că transporturile vor fi gestionate corect. Țările care importă plastic trebuie să-și dea consimțământul.

„Treaba asta îi dă Malaeziei oportunitatea să refuze. Dar nu înseamnă că nu vor fi și scăpări”, a zis Lindbjerg de la WWF.

Interpolul se așteaptă ca grupările de infractori să reacționeze și să se adapteze. S-ar putea ca acestea să se îndrepte spre Laos și Myanmar, care au o capacitate de reciclare și mai scăzută decât vecinii lor. Sau spre ținte din Africa.

„Mai e de lucru până vom identifica rețelele”, a zis Grollet. „Cred că ar fi prea optimist să spunem că situația e sub control.”