Am mers în orașul japonez obsedat de extratereștri ca să văd dacă dau de unul

Între munții împăduriți, lângă Fukushima, există Iino.

În orașul cu mai puțin de o mie nouă sute de locuitori e liniște. Drumurile abandonate nu duc nicăieri și unele magazine rămân închise tot anul. Un strat fin de praf acoperă centrul turistic al orașului. 

Dar în ciuda tăcerii ciudate există indicii că Iino nu este doar un alt oraș părăsit.

Peste tot prin oraș vezi statui cu extratereștri. Mascota orașului este un extraterestru alb mic care pilotează o farfurie zburătoare aurie și apare în vitrinele închise, în magazinele locale de suveniruri și în piața goala a orașului. Deloc suprinzător, unul dintre cele mai apreciate feluri de mâncare în Iino este ramen, servit într-un castron făcut din pietre, despre care se zvonește că atrag vizitatorii extratereștri. 

Poveștile despre vizite extraterestre și aterizări de nave misterioase au apărut în Iino încă din anii 1970. Tsugio Kinoshita, un cercetător de obiecte zburătoare neidentificate, a spus că a văzut pentru prima oară un astfel de OZN în 1972, la vârsta de 25 de ani.

Kinoshita era într-o drumeție pe un munte din prefectura Fukushima cu patru prieteni, când deodată a apărut în fața lor o formă asemănătoare farfuriei. „Chestia asta a apărut în fața mea. Pornea și se oprea pe cerul albastru. Apoi, dintr-o dată, a dispărut”, a spus el pentru VICE World News.

În septembrie 2020, Japonia a lansat protocoale ca să analizeze fenomenul aerian, lucru care a încurajat locuitorii din Iino, care cred în extratereștri, să deschidă în iunie primul laborator din țară pentru observarea OZN-urilor. În prezent un cercetător cheie în cadrul laboratorului OZN din Iino, Kinoshita crede că extratereștrii au încercat să-l contacteze ca să-l anunțe că există. „Suntem și noi aici, de partea cealaltă a cerului. Cred că au vrut doar să știm asta”, a spus el.

În Iino, poveștile despre extratereștri s-au axat de zeci de ani în jurul Muntelui Senganmori, în formă de piramidă, și a sălbăticiei din apropiere. Vârful a dat naștere la zvonuri că ar fi fost construit artificial de extratereștri. Unii chiar cred că sub el se află o bază aeriană extraterestră. 

Zvonurile au început cam în aceeași perioadă în care Iino, la fel ca multe alte orașe rurale din Japonia, a început să se confrunte cu îmbătrânirea populației și natalitatea scăzută. Temerile de otrăvire cu radiații i-au făcut pe locuitori să plece în masă după ce cutremurul de la Tohoku din 2011 a declanșat tsunami devastatoare și prăbușirea centralelor nucleare din prefectura Fukushima, care a ucis peste 18 mii de oameni.

„Oamenii cu copii au plecat din prefectură și nu se vor mai întoarce. Au trecut zece ani, dar nu se vor mai întoarce”, a spus directorul de la laboratorul OZN din Iino, Toshio Kanno pentru VICE World News.

De la presupusa sa întâlnire din 1972, Kinoshita și-a dedicat timpul descoperirii celor mai mari mistere ale universului și a colectării de cât mai multe informații despre viața extraterestră. Strânge, în ceea ce consideră a fi un ziar, toate întâlnirile cu extratereștri pe care i le raportează oamenii. 

„Nu resping poveștile oamenilor. În primul rând, ascult ce au oamenii de spus și apoi trag ce concluzii pot, le transcriu și improvizez un ziar”, a spus el.

Documentarea este cheia. „Primul și cel mai important scop este să colectez clipuri video și fotografii” cu obiectele, a spus directorul laboratorului OZN, Kanno.

Pentru Kanno, colectarea acestor date ar putea demonstra că extratereștrii există. „În lumea asta, în universul larg, sunt sigur că există un fel de creatură, în afară de noi, care nu locuiește pe Pământ”, a spus el. Kanno nu a văzut nicio navă de extratereștri, dar crede că se va întâmpla la un moment dat. 

Centrul acceptă rapoarte internaționale despre viața extraterestră, apoi investighează fiecare afirmație din sursele oferite să stabilească dacă este credibilă. 

Printre dosarele sale, laboratorul deține și aproximativ 935 de copii ale rapoartelor CIA declasificate, oferite de către avidul cercetător japonez de OZN-uri, Kinichi Arai. 

Kanno a spus că cele mai puternice dovezi despre formele de viață extraterestre colectate de centru sunt rapoartele CIA declasificate despre obiecte zburătoare care nu sunt operate de oameni. Centrul are și fotografii cu asemenea obiecte trimise de martori care cred că farfuriile zburătoare au fost operate de către extratereștri. 

Rapoartele CIA, publicate recent de serviciile de informații din SUA, documentează mai multe obiecte zburătoare inexplicabile, detectate pe parcursul a aproape două decenii. Într-un caz, din 2014 până în 2015, piloții din Marină au raportat că au fost uimiți de obiecte zburătoare care puteau ajunge la 9 144 de metri cu viteze hipersonice, fără motor vizibil. Deși oficialii americani n-au găsit nicio dovadă de tehnologie extraterestră, n-au putut nici s-o excludă.

Japonia însăși are propria istorie de apariții de OZN-uri. Poveștile despre o navă goală în formă de farfurie care a aterizat pe coasta nord-estică a prefecturii Ibaraki, unde este localizat Muntele Senganmori, datează încă din 1803, cu peste un secol înainte de aparițiile din Iino. Documentele istorice, inclusiv ilustrații, descriu o femeie cu fața palidă care se întoarce pe țărm într-un vas care arată ciudat de asemănător cu o farfurie zburătoare. 

Fosta prima doamnă a Japoniei, Miyuki Hatoyama, și-a amintit că a fost răpită de extratereștri într-o farfurie zburătoare în formă triunghiulară. Hatoyama a scris într-o carte pe care a publicat-o în 2008: „În timp ce corpul îmi era adormit, cred că sufletul meu a călătorit pe un OZN în formă triunghiulară și a fost pe Venus”. A dat titlul cărții „Very Strange Things I've Encountered”.

Dar în spatele efortului de a face din Iino un centru și mai mare de urmărire a extratereștrilor se află și speranța de renaștere a orașului. 

Cu mult timp înainte să fie creat laboratorul de cercetare extraterestră în Iino în 2020, orașul înființase UFO Fureaikan în 1992, un muzeu care documentează presupusa viață extraterestră. Orașul a primit fonduri de la guvernul japonez, care a distribuit granturi între 1988 și 1989 ca să revitalizeze regiunile neinteresante. În interior, muzeul expune statui cu diverse reprezentări umane despre extratereștri, literatură despre astfel de creaturi și proiectează un film despre lumea extraterestră. 

Kanno, directorul laboratorului OZN, a spus că aproape jumătate dintre vizitatorii centrului sunt turiști din afara prefecturii Fukushima. „Asta se datorează faptului că mulți oameni sunt interesați de OZN-uri. Când oamenii vin aici duc la revitalizarea orașului”, a spus el.

Deși muzeul e departe de a face profit semnificativ, Kanno a spus că are un scop mai mult decât financiar - este un spațiu pentru cei care cred în necunoscutul care există dincolo de realitatea imediată.

„Este un univers mare, așa că există multe moduri de a privi ceva. Cred că e foarte important să avem visuri”, a spus el.