Publicitate
Tech by VICE

Am vorbit cu românul care a pus Bârlad pe cer

Din ianuarie 2020, Bârlad e scris în stele.

de Răzvan Băltărețu
17 Ianuarie 2020, 10:41am

Ciprian Dumitru a descoperit steaua Bârlad V1 în noiembrie anul trecut, dar ea a fost confirmată de abia la începutul lui 2020. Fotografii din arhiva personală, colaj VICE

La începutul anului, când încă se mai auzeau petarde, iar frigiderele încă adăposteau cârnați și caltaboși, din Bârlad a venit vestea că o stea poartă numele acestui oraș. Descoperirea a fost făcută de astronomul amator Ciprian Dumitru Vîntdevară (35), la Observatorul Astronomic din cadrul muzeului „Vasile Pârvan”, din Bârlad, unde lucrează ca muzeograf. Tot de aici a descoperit, acum cinci ani, o novă roșie luminoasă, un fenomen cosmic destul de rar, pentru că apare doar când două stele fuzionează.

Acum, orașul Bârlad e scris în stele, iar steaua Bârlad V1 e în baza de date a Asociației Americane pentru Observarea Stelelor Variabile. Ce facem cu ea de aici înainte, putem spera la o planetă Bârlad care se învârte în jurul ei, la galaxia Bârlad, la nave spațiale cu număr de Bârlad, la flote bârlădiene? Plec și eu din țară?

VICE: Discuția asta trebuie să înceapă neapărat de la nume. De ce „Bârlad V1”?
Ciprian Dumitru: Aici îmi desfășor activitatea de zece ani și tot aici am reușit să am cele mai frumoase rezultate din cariera mea ca muzeograf și astronom. Bârladul merită să aibă numele pe cer. V vine de la „variabilă”, iar 1 pentru că este prima astfel de stea descoperită la Bârlad. Este la patru mii de ani lumină de noi, iar lumina are o viteză de aproximativ trei sute de mii de kilometri pe secundă, o viteză pe care oamenii n-o pot atinge în prezent.

Dar să zicem, absolut teoretic, că o misiune umană ajunge acolo. Vom forma un sistem solar?
Steaua Bârlad V1 nu are planete care să se rotească în jurul ei, așa cum este Soarele. Și chiar dacă ar exista, teoretic, ar fi destul de dificil să locuiești pe o planetă care se rotește în jurul unei stele variabile. Astfel de stele își modifică strălucirea în timp datorită unor procese din interiorul lor. Și sunt de mai multe tipuri. Cea descoperită la Bârlad este tip Delta Scuti. Adică, variațiile de temperatură și radiație sunt atât de mari, încât viața nu este posibilă. Cel puțin nu așa cum o știm noi.

Ce înseamnă să denumești o stea? La ce recunoaștere te poți aștepta?
Pentru un astronom amator, o descoperire înseamnă apogeul carierei, un obiectiv urmărit de toți cei care își iau pasiunea în serios. Sentimentul este și mai măreț când descoperirea se face din România, atât timp cât astronomia nu există ca disciplină în învățământ și, mai ales, când investițiile sunt foarte slabe în acest domeniu. Singura recunoaștere pe care o poate primi un astronom când ajunge la o asemenea perfomanță este acel credit de descoperitor, iar rezultatul este recunoscut oficial la nivel internațional.

steaua din Bârlad
Telescopul principal de la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad

Cum ai descoperit steaua, care este procesul?
Procesul este foarte complicat, necesită multă documentare și un pic de șansă. Bârlad V1 a fost descoperită la începutul lui noiembrie 2019, dar răspunsul oficial l-am primit tocmai la sfârșitul anului. În această perioadă am realizat o serie de observații astronomice cu caracter științific, procesul fiind destul de tehnic. Se lucrează doar cu ajutorul computerului și al unei camere montate la telescop. Imaginile sunt analizate cu programe speciale și, în final, rezultă o curbă de lumină. Dacă ea aparține unei stele care nu se află în baza de date, atunci poți spune, cel puțin teoretic, că ai descoperit o stea variabilă.

Răspunsul final vine după ce se reia procesul și se verifică mai multe baze de date în care obiectul observat ar putea să existe. Acum, steaua variabilă Bârlad V1 este înregistrată la American Asociation of Variable Star Observers.

Steaua e departe de noi. Dar România cât de departe este de lumea științifică internațională?
Aproape la fel ca steaua descoperită acum. Sunt telescoape în lume cu oglinzi care măsoară în metri sau chiar zeci de metri. Telescopul de la Bârlad, cu care am descoperit Bârlad V1, are 20 de centimetri. Am observat însă că, în ultimul timp, în țară a început să se dezvolte foarte mult acest domeniu, mai ales în sectorul popularizării și promovării astronomiei. Aici mă refer la construcția de planetarii și observatoare astronomice pentru public. Putem spera cel puțin la mai bine.

Editor: Ioana Moldoveanu

Tagged:
Locale
Barlad
barlad pe cer
steaua barlad v1
descoperire barlad