În ultimii 63 de ani, Birmania a urmat un program metodic de curăţare etnică, bazat pe tactici îngrozitoare cum ar fi violul sponsorizat de stat sau masacrarea de civili nevinovaţi. În partea estică a ţării, de-a lungul graniţei cu Thailanda, acest genocid s-a transformat întro bătălie nesfârşită între guvernul birmanez şi grupul etnic Karen.După decenii întregi de luptă, Armata Naţională de Eliberare Karen (ANEK) a ajuns cel mai temut adversar al armatei birmaneze; unii susţin că ar fi chiar cea mai eficientă forţă de gherilă activă din prezent. E şi una dintre puţinele grupări insurgente care nu e considerată o organizaţie teroristă de cãtre Statele Unite, posibil din cauză că ANEK sunt sută la sută anti-drog şi extraordinar de talentaţi la bombardarea laboratoarelor de meth conduse de guvern, din mijlocul junglei (ştiţi voi, alea care sunt principalele furnizoare de metamfetamină din Asia).
Publicitate
De obicei nu se comportă prea bine cu străinii, cu atât mai puţin cu cei cu aparate foto, dar cumva am reuşit să mă împrietenesc cu divizia de Forţe Speciale ANEK, deşi sunt un fotograf canadian curios.Am făcut eforturi uriaşe (am cerut şi ajutorul unui mercenar suspect) pentru a aranja o întâlnire cu unul dintre ofiţerii ANEK, Colonelul Ner Dah Mya. După o întrevedere tensionată, colonelul mi-a permis accesul pe teritoriul rebelilor, cunoscut sub numele de Kawthoolei.Intrarea în regiune îţi întinde nervii la maximum, mai ales pentru ca e un câmp minat activ. Potrivit declaraţiilor Armatei Regale Thailandeze, peste 70 la suta din graniţa lungă de 2 040 kilometri a fost presarată cu mine antipersonal. Faptul că fiecare pas pe care îl faci ar putea fi ultimul îţi fute creierul, dar când eşti flancat de tipi care îşi câştigă existenţa omorând tot ce mişcă şi sunt cunoscuţi sub numele de „fantomele junglei”, înveţi rapid să-i imiţi şi să te comporţi normal.Karen e total înăbuşită cultural (printre altele, limba comunităţii nu se predă în şcolile de stat), iar asta îi înfurie atât de tare pe ANEK, încât sunt dispuşi să comită acţiuni drastice pentru a-şi proteja stilul de viaţă. Petrec ani întregi în jungle infestate cu malarie, departe de familie, şi înfruntă moartea zilnic. În ciuda modului lor de viaţă extrem şi dedicat, când nu bombardează trupe birmaneze sunt nişte oameni foarte drăguţi şi simpatici. În cele 14 zile pe care le-am petrecut cu ANEK, între petreceri cu apă-veselă (alcool), ofensive în junglã şi excursii palpitante, mi-am dat seama că nu sunt deloc o armată de gherilă tipică, hedonistă, amorală, care dă foc la sate. Sunt ceva mai umani. De exemplu, See Tu nu e doar expert în explozibil, ci şi muzician şi istoric. Aproape s-a căcat pe el de emoţie şi entuziasm când a aflat că m-am născut în aceeaşi ţară ca şi vedeta lui pop preferată – Shania Twain.
Publicitate