Cât de oribilă e de fapt industria cărnii

E timpul să te trezești la realitate. Azi e Global Climate Day of Action, iar VICE îți prezintă povești despre criza climatică actuală și oamenii care chiar fac ceva ca să schimbe situația. Aici vei găsi și alte materiale din această rubrică.

Industria cărnii din Europa trece printr-o perioadă nasoală: După izbucnirea unor epidemii în masă de Covid-19 în abatoarele de pe tot continentul, industria a fost acuzată că ar fi un focar corporatist de infecții.

Asta nu înseamnă decât că pandemia accentuează din nou cât de dezgustătoare este și a fost întotdeauna industria cărnii. Și fix despre asta o să vorbim azi.

Industria europeană a cărnii e o mașinărie gigantică de crescut, ucis și dezmembrat animale care produce cincizeci de milioane de tone de carne pe an.

Scopul ei e simplu: să scoată un profit maxim din fiecare pas al acestui proces – și a devenit foarte bună la asta. Singura problemă e că acest profit e făcut pe spinarea animalelor, a oamenilor și a mediului- ceea ce înseamnă că ne afectează pe toți. Așa că pune-ți centura de siguranță, ceea ce urmează e destul de sinistru.

Mai exact, cu fermele din fabrici.

În fiecare an, în Europa, 248 de milioane de porci, 7,2 miliarde de găini și 25 de milioane de vaci sunt ucise pentru producția de carne. În total, peste 7,52 de miliarde de animale sunt omorâte în industrie în fiecare an.

Dar dacă te consolează cu ceva, viețile lor erau deja oribile înainte să fie ucise. Și când spun oribile, mă refer la brutalitate, lipsă de empatie și cruzime la nivel de coșmar.

Un porc dintr-o fabrică își petrece viața într-un spațiu de 0,75 până la 1,5 metri pătrați – nu e prea mult pentru un animal care cântărește, în medie, 120 de kilograme în ziua în care e ucis. Și nu, dacă cumperi carne organică, nu ajută cine știe ce: până și porcii crescuți organic sunt crescuți într-un spațiu de 1,3 metri pătrați la interior și un metru pătrat la exterior. Același lucru e valabil și pentru găini: de obicei, fermierii înghesuie nouă găini într-un singur metru pătrat – și acolo își petrec ele viața.

Pe scurt: Mâncăm cadavre de animale care au dus vieți scurte și foarte chinuite, presărate cu stres, durere, tulburări comportamentale și răni deschise.

Acum să trecem la oamenii care lucrează în aceste fabrici. Condițiile de muncă în industria cărnii erau deja groaznice înainte să vină pandemia. Într-un raport recent, Federația Europeană a sectoarelor de Alimentație, Agricultură și Turism (EFFAT) a avertizat că „condițiile îngrozitoare de muncă, angajare și cazare afectează mii de muncitori din industria cărnii în țări din toată Europa”.

În orice caz, unele țări au o situație mai rea decât altele. Una dintre cele mai nasoale situații e în Germania. Cu angajați super săraci din țări est-europene precum Bulgaria și România, industria germană a cărnii, în colaborare cu guvernul german, a reușit să creeze un sistem de exploatare foarte bine pus la punct. Astfel, muncitorii români au declarat că n-au rămas cu niciun euro în mână după o primă lună de muncă silnică în abator.

Industria cărnii nu distruge doar oameni și animale, ci și mediul înconjurător. Chiar dacă nu-ți pasă de animale sau de muncitori, ar trebui să înțelegi că plătești un preț mare pentru carnea ieftină – distrugerea habitatului în care trăiești.

Să începem cu încălzirea globală: creșterea animalelor e responsabilă de 15 procente din emisiile globale de gaze de seră – mai mult decât toate mașinile, vapoarele și avioanele la un loc.

Apoi urmează apa: 43 de procente din rezerva globală de apă a lumii e folosită pentru creșterea mâncării animalelor. Pentru producția unui burger cu o chiftea din carne de vită de 150 de grame se folosesc, în medie, până la 2 350 de litri de apă. Pentru un burger cu chiftea de soia se folosesc doar 160 de litri de apă.

Apoi mai e gluma aia răsuflată cu „mâncarea mea mănâncă mâncarea ta” - e adevărată. Global, 33 de procente din terenul agricol sunt folosite pentru creșterea hranei pentru animale. Dacă ți se pare mult, gândește-te că șaizeci de procente din tot grâul cultivat în Europa ajunge la fabricile de animale.

Altceva? A, da: creșterea animalelor e responsabilă pentru distrugerea a optzeci de procente din pădurile ecuatoriale din Amazon.

A, da, și ne și îmbolnăvește pe toți. Pentru că atunci când înghesui mii de animale în spații mici, acestea se îmbolnăvesc. Și ca să nu le scadă profitul, fabricile le îndoapă cu antibiotice, care fac bacteriile mai rezistente, ceea ce înseamnă că antibioticele își pierd puterea de a ne vindeca atunci când ne îmbolnăvim. De aceea, unele instituții de sănătate publică recomandă ca muncitorii să poarte întotdeauna mănuși când ating carnea crudă.

Pe scurt: industria cărnii în forma ei actuală e nasoală pentru animale, pentru oameni și pentru mediu. Atunci pentru cine e bună? Exact, pentru boșii din industria cărnii.

Producția de carne în UE e o afacere extrem de profitabilă: anul acesta, se estimează că industria va genera un profit de 120 de miliarde de euro.

Un prim pas ar fi să mănânci mai puțină carne și să ai grijă ce carne mănânci.

Din păcate, schimbarea alimentației nu va fi de ajuns ca să încetinești această mașinărie infernală. În ultimii câțiva ani, europenii chiar au început să mănânce mai puțină carne, dar industria tot a crescut, datorită subvențiilor și exporturilor.

Să începem cu subvențiile.

În mod bizar, UE plătește 28 de miliarde de euro – adică aproape o cincime din bugetul total UE – pentru a susține fermele de animale. Da, ai auzit bine, din taxele tale se plătesc subvențiile pentru fabricile de animale.

Acum să trecem la exporturi. Din cauză că exploatarea muncitorilor, în combinație cu subvențiile, au făcut producția de carne din UE foarte ieftină, putem să vindem cadavrele de animale pe tot globul. În ultimii zece ani, cantitatea de carne exportată de UE a crescut de la douăzeci de procente la 41 de procente, ceea ce înseamnă că UE e cel mai mare exportator de carne de porc de pe planetă.

Iar asta nu e grozav pentru restul lumii: în Africa, piețele sunt pline de produse ieftine de pui din Europa și industria locală e la pământ. Sute de mii de joburi au fost desființate din acest motiv.

Îți spun toate astea ca să știi că nu e de ajuns să devii vegetarian sau să mănânci mai puțină carne: trebuie să-i faci și pe boșii industriei să schimbe ceva. Iar singurul mod ar fi prin tăierea subvențiilor ireal de mari și impunerea unor regulamente stricte privind condițiile de muncă, drepturile animalelor și protecția mediului.

Dacă vrei să contribui la schimbare, poți susține mișcarea Fridays for Future. Una dintre cerințele lor e taxa pe carbon, care ar scumpi lucrurile pentru industria cărnii. Gruparea Animal Rebellion cere chiar închiderea industriei.

Până la urmă, cel mai eficient mod de a schimba lucrurile e să-i votezi pe politicienii care își doresc aceleași schimbări ca tine. Află cine din țara ta e preocupat de asta și votează-l.

Un lucru e clar: industria cărnii de azi e groaznică. E timpul s-o schimbăm.