Politică

Tot ce n-a făcut PNL în criza de coronavirus de teama alegerilor

Liberalii ar fi putut aduce schimbări majore pentru România, dar au preferat tactica struțului: capul în nisip.
coronavirus,PNL, alegeri, PSD, baroni locali, pensii speciale
Fotografie de Alexandru Dobre / Mediafax Foto

Știi clișeul: orice criză aduce și oportunități. Ei bine, Guvernul Orban n-a reușit să profite de pandemie, deși era momentul perfect pentru a demara o reformă în administrația publică. Însă frica de a nu supăra bugetarii în an electoral i-a făcut pe liberali să guverneze după principiul: să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic.

Liberalii n-au vrut să curețe instituțiile statului

În primul rând, Guvernul a ratat șansa de a face curățenie în instituțiile de stat, în condițiile în care bugetul României, sufocat de criză, trebuie să suporte zeci de mii de salarii pentru pile, cunoștințe și relații. Să fiu bine înțeles: nu am o problemă cu angajații la stat care își fac bine treaba, cu profesioniștii din administrație, ci doar cu cei angajați pe criterii de nepotism. Și nu sunt deloc puțini. Spre exemplu, sub guvernările PSD din perioada ianuarie 2017- octombrie 2019, numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45 000, arată profit.ro.

Publicitate

Obiceiul a fost perpetuat de PNL, care a adus în sistemul bugetar încă 5 300 de angajați doar în primele trei luni de guvernare. Așadar, avem peste 50 000 de politruci recompensați cu sinecuri în ultimii patru ani. Și numărătoarea continuă, fii sigur!

Criza financiară provocată de coronavirus, care a dublat deficitul bugetar al României, putea fi un argument solid folosit de Guvern pentru o curățenie generală, de primăvară, în administrație. Nici gând! PNL a preferat tactica struțului: capul în nisip, ca nu cumva să supere bugetarii. În acest timp, povara fiscală e suportată exclusiv de sistemul privat. Liberalism curat, marca PNL.

Peste un milion de persoane au intrat în șomaj tehnic de la începutul crizei, fără siguranță că se vor întoarce la muncă, iar alte două sute de mii și-au pierdut jobul definitiv. Toți acești oameni vin din companii private. Pare că virusul a circulat după un traseu GPS în România și a ocolit toate instituțiile de stat.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a fost singurul politician din Guvernul Orban care a cerut puțintică echitate socială, astfel încât bugetarii să suporte și ei o parte din costurile crizei. Planul era ca angajații la stat, cu excepția medicilor, militarilor, polițiștilor și profesorilor, să fie trimiși în șomaj tehnic pentru o jumătate de lună, astfel încât Guvernul să facă o mică economie (aproximativ 1,5 miliarde de lei). În paralel, veniturile angajaților ar fi fost foarte puțin afectate. Pentru cele 15 zile lucrate ar fi încasat toți banii, iar pentru cele 15 zile de stat acasă ar fi luat 75% din leafă. Deci, un șomaj tehnic preferențial.

Publicitate

Dincolo de bani, mai important ar fi fost mesajul de solidaritate între două sectoare – public și privat - care oricum se detestă reciproc. Însă planul de minimă austeritate nu a fost acceptat de baronii PNL din teritoriu.

Explicația: la finalul anului vor avea loc alegeri locale și parlamentare, prin urmare PNL nu-și permite să amintească de epoca Boc-Băsescu, când s-a tăiat. Or, principala doctrină a politicienilor români e să promită că dau, chiar dacă nu au de unde.

Așadar, planul Violetei Alexandru a fost îngropat. Unii bugetari – secretare, consilieri locali, consilieri județeni, parlamentari, directori de instituții publice – au stat acasă două luni, timp în care au fost plătiți integral. Practic, au putut juca Solitaire pe canapeaua comodă din sufragerie, nu pe scaunul cu burete de la birou.

Posturi importante pentru băieții cu carnet de partid

În acest timp, Guvernul Orban a continuat politica PSD în teritoriu și a numit șefi de instituții strict pe baza carnetului de partid. Cel mai scandalos caz: Valentin Gog, un membru PNL care organizează nunți, botezuri și parastase, a fost numit manager al Spitalului Orășenesc Câmpeni din Alba, județ controlat de PDL și, în urma fuziunii, de PNL.

Valentin Gog este unul dintre apropiații lui Florin Roman, liderul deputaților liberali, susțin surse politice pentru VICE. Pe Facebook, domnul Gog se laudă că a studiat la Școala Vieții, o universitate suficientă în viziunea multor politicieni. În mod ridicol, cu câteva zile înainte să-l numească pe Gog manager, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, critica politizarea la TV.

Publicitate

„Cât timp vom influența politic, nu vom avea viitor în sistemul medical”, afirma Nelu Tătaru la Antena 3.

Cele mai bune rude pentru Mediu

Un alt liberal care a împărțit sinecuri fără număr e ministrul Mediului, Costel Alexe. La începutul lunii martie, în plină pandemie, Sorin Afloarei, consilierul parlamentar și finul lui Costel Alexe, a devenit peste noapte expert economic, la ANCOM, deși n-a profesat niciodată, a dezvăluit Reporter de Iași.

Un cumătru al ministrului Alexe, Petru Avram, conduce Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut – Bârlad, în timp ce vărul său, Remus Iovu, a fost numit la conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Botoșani. Rude să fie, că funcții se găsesc.

Tot în plină pandemie cu coronavirus, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti (instituție din subordinea lui Costel Alexe) a emis aviz pentru PUZ-ul propus de primarul PSD Sector 1, a dezvăluit europarlamentarul USR Clotilde Armand.

„Ați permis defrișarea Pădurii Băneasa. Ați reîncadrat Pădurea Băneasa în zonă construibilă prin încălcarea legilor de mediu. Ați avizat construcția de blocuri de 12 etaje în zona cartierelor de case. Ați avizat un PUZ pentru mafioții imobiliari nu pentru cei 6 100 de cetățeni care au semnat împotriva acestui PUZ”, au fost acuzațiile aduse de Clotilde Armand lui Costel Alexe.

Afacerea statului care a ajuns și în „Washington Post”

Peste toate numirile politice, PNL a înfipt, ca o bomboană pe colivă, și o licitație dubioasă (eufemistic vorbind). O firmă obscură din Giurgiu, specializată în distribuția de băuturi alcoolice, a livrat măști de protecție statului în valoare de 12 milioane de euro. În acte, firma aparține unei bucătărese. În realitate, patron e Cătălin Hideg, om de afaceri mason și doctorand la Academia SRI.

Drept urmare, Washington Post a scris despre „pandemia de corupție” generată de coronavirus, într-un articol în care România e așezată într-o companie selectă a fărădelegii: Columbia, Argentina și Bangladesh.

Publicitate

Pensiile speciale rămân neatinse

Lefurile demnitarilor și pensiile speciale au fost alte subiecte tabu pentru PNL. Premierul Ludovic Orban a vorbit, în primă fază, despre suprataxarea miniștrilor și a parlamentarilor. Senatorii și deputații au atins o nouă culme a nesimțirii. S-au făcut că lucrează online doar pentru a încasa în continuare toate privilegiile: salariu întreg, diurnă și bani pentru consilieri. În realitate, unii dintre parlamentari au fost treziți din somnul de frumusețe în timpul programului.

Până la urmă, Guvernul nu s-a mai atins de salariile demnitarilor, la fel cum nu s-a atins nici de pensiile speciale. În luna ianuarie, PNL, care abia preluase guvernarea, a impus un proiect de lege prin care a abrogat pensiile nesimțite. Numai că mișcarea a fost strict electorală. Proiectul fusese făcut în așa fel încât să cadă la CCR. Și fix asta s-a întâmplat. Miercuri, 6 mai, CCR a declarat legea neconstituțională, pe motiv că nu s-au respectat procedurile parlamentare.

În aceste patru luni, Guvernul Orban putea veni cu o ordonanță de urgență bine scrisă care ar fi abrogat imediat pensiile speciale. Ultima șansă pentru a corecta nedreptatea din sistemul de pensii va fi în toamnă, când vin alegerile parlamentare. Dacă nici atunci, niciodată!

Editor: Iulia Roșu