Am întrebat tineri din România dacă ar merge la război în caz că vine Putin și peste noi

Încă din 2014, în estul Ucrainei a început un război rece și lent, destul de aproape de România, soldat cu peste 14 mii de morți. Conflictul a trecut la un nou nivel după ce Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, a dat pe 22 februarie un decret prin care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Apoi a invadat Ucraina sub pretextul ajutorării pro-rușilor cotropiți de regimul de la Kyiv. Totodată, a cerut Ucrainei „să înceteze războiul” în regiunile separatiste și a amenințat cu „consecințe majore”. 

Marile forțe ale Europei au condamnat gestul lui Putin și au declarat că încalcă Acordul de la Minsk. În schimb, ucrainenii dovedesc o rezistență acerbă și arată cum o națiune poate să se unească, sub carismaticul lider Volodimir Zelenski, și să facă față unei mari puteri. Asta în timp ce trupele rusești avansează greu cu planul de cucerire al țării până în acest moment. Iar bombardamentele asupra civililor se intensifică, cu morți la ordinea zilei.

Ca român aflat în proximitatea noului conflict iscat, stai și te întrebi: cum ar fi dacă Putin ar încerca să facă același lucru și cu România, chiar dacă suntem membru NATO? Și dacă, Doamne ferește, va fi așa, mergi la război pentru țara ta? Ăsta e un exercițiu de imaginație și trebuie tratat ca atare.

În România, serviciul militar nu mai e obligatoriu din 2007. În 2019, țara noastră avea aproximativ 70 de mii de militari și se afla pe locul 40 din 137 de țări analizate de o echipă de specialiști europeni. Ca o comparație, Bulgaria se clasa pe locul 49, Ungaria pe 55, iar vecinii sârbi pe 79.

România are în jur de 50 de mii de rezerviști, cu tot cu cei voluntari. Asta deși peste nouă milioane de cetățeni sunt apți pentru serviciul militar. Prin comparație, Grecia, cu o populație de două ori mai mică, are 120 de mii de militari activi și peste 220 de mii de rezerviști, dintr-un bazin de patru milioane de cetățeni apți să lupte pentru țara lor.

Cu lucrurile astea în minte am luat la întrebări câțiva dintre junii țării ca să aflu dacă ar merge să apere România în cazul în care ne-am trezi cu un război peste noi. Am descoperit un sentiment general de neîncredere în Armată, dar și o înțelegere că nu tinerii trebuie să moară pentru dorințele absurde ale conducătorilor. 

Aproape niciunul dintre repondenți nu vrea să meargă la război ca să-și dea viața pentru idei și idealuri abstracte, chiar și în cazul în care independența țării ar fi amenințată. La 30 de ani de la Revoluție, sentimentul de deznădejde și nesiguranță e încă prezent în sufletele tinerilor. România contează pentru ei, dar războiul nu e calea. 

VICE: Te-ai duce la război să-ți aperi țara?
Sebastian: Prefer să fac pușcărie sau să mă-mbolnăvesc decât să mă duc să mierlesc oameni. Poate sună a patetism ieftin, dar poți să mă și omori că nu merg. În plus, hai „să nu ne ascundem după unghii”, vorba Regelui Hagi – cine mi-ar da mie o armă în mână? Cred că nici n-am voie lângă oameni înarmați și tu vrei să mă trimiți la război?

În ce condiții ai merge în armată?
Aș vrea să fiu bucătar. Sunt util și pentru inamic, dacă ne capturează, până își dau seama că de fapt nu sunt.

Ce ai vrea să salvezi din România?
Sunt într-o perioadă mai sobră a vieții, personal nu aș încerca să salvez nimic. Desigur, o astfel de atitudine e greșită. Am senzația că n-avem timp să-i salvăm pe oamenii din jurul nostru, dar vrem să salvăm țări, lumea. Dacă ar fi să ajut, prefer proximitatea. E posibil ca salvarea colectivă să nu existe. Și cred că fiecare are lângă el pe cineva care are nevoie de ajutor, într-un fel sau altul, și dacă ne-am concentra acolo, poate ar exista și mai puține griji pe pământ, nu știu.

Ce te enervează la Rusia?
La Rusia nu mă enervează nimic – oamenii nu au nicio vină, e greu să răstorni un sistem dinăuntrul lui. E o cultură mult mai diferită decât vrem să credem și e foarte greu să te pui în situația omului de rând. Clasa politică cară o moștenire ideologică periculoasă, oamenii sunt victime și au fost așa în ultimul secol. E plin de xenofobi și homofobi, dar poate și tu ai fi unul. E greu să te pui în pielea rusului obișnuit. Sunt oameni și oameni.

VICE: Te-ai duce la război să-ți aperi țara?
Alexandru-Răzvan: Personal, mi-aș apăra țara, dar nu m-aș duce la război. De ce? Păi, simplu: nu sunt înrolat, nu am pregătire militară, aș încerca să ajut prin pregătirea pe care o am. Din punctul meu de vedere, nu mai suntem în epoca în care oamenii simpli pot intra într-un război doar așa prin voință, în timp ce alții au ani de pregătire tactică. Iar într-un eventual viitor război, oamenii de rând nu ar mai trebui să lupte, au murit prea mulți pentru interesele altora, sub un pretext sau altul.

În ce condiții ai merge în armată?
Consider că o pregătire militară minimă este esențială – nu ar trebui să fie obligatorie, dar măcar să existe opțiunea asta, dacă vrei să o poți face fără să te înrolezi. Un stagiu de trei-patru luni ar fi minimum, cred eu, pentru ca toți să aibă habar cum se încarcă o armă și cum tragi cu ea în eventualitatea, Doamne ferește, a unei invazii, la care uite că ne gândim chiar acum.

VICE: Te-ai duce la război să îți aperi țara?
Mircea: Aș zice că spiritul naționalist e mai departe de mine. În plus, percepția mea e că mulți dintre cei care reprezintă azi Armata Română sunt complet nepregătiți. De ce ar fi instituția asta ferită de corupție și incompetență? Cu ce e diferită de alte instituții de stat din România? Da, suntem în NATO și asta implică pregătire și achiziții importante, dar cum rămâne cu pilele și nepotismul atât de întâlnite în sistemul de stat? Ca să răspund la întrebarea inițială, mai degrabă nu aș merge la război înconjurat de soldați români.  

În ce condiții ai merge în armată?
Din nou, foarte greu să mă gândesc la condiții acum. În timp ce răspund la întrebările astea, Rusia invadează efectiv Ucraina. Nu există nicio condiție pe care o iau în calcul acum. Dacă aș fi în vreun fel obligat să fac asta, probabil că mi-ar plăcea să mă antrenez cu străini și să fac parte dintr-o organizație condusă de oameni cu experiență. Probabil aș vrea să știu că aș putea să îi ajut pe cei dragi.   

Ce ai vrea să salvezi din România?
Nu sunt fericit cu standardul de viață din România, care vine și dintr-un individualism dus la extrem. Cu cât ajung să o ducă mai bine, unii români aleg să-și construiască o bulă falsă în care să fie cât mai independenți de societate – asigurări private, grădinițe private, centrală proprie, balcon închis diferit de toți vecinii și tot așa. Cred că în afară de grupul de prieteni și de familie nu prea mă simt legat de nimic.

VICE: Te-ai duce la război să-ți aperi țara?
Ilie: Pentru ce să mai lupți acum? Pentru băieții cu cămășuță pe burtă care stau în scaune de piele și pierd timpul prin Parlament? Poate voi merge la război doar când or să meargă și ei și copiii lor. Atunci da, mergem! Până de curând eram restricționați, nu aveam voie sa facem nimic și ne jecmăneau cu tot felul de amenzi. Acum au interese și se dau bine pe lângă popor. De-aia nu merg la război!

În ce condiții ai merge-n armată?
Nu vreau să merg în armată pentru că nu vreau să-mi ofer viața pentru ideile meschine ale unor bătrâni ahtiați după putere. Și aici nu e vorba de lașitate sau de durere în fund, este pur și simplu conștientizare. Nu mai poți păcăli oamenii cu propagandă și „patriotism”. Bine, nu pe toți. Unii să culeagă laurii, iar alții răniții. Dar, de dragul conversației, răspund la întrebare afirmativ și încerc să mă transpun în personaj.

Încep prin a spune că moral și firesc ar fi că toți bărbații să fie înrolați în mod egal. Fără diferențieri de statut social sau excluderi de la înrolare pe pile, cum se practică în orice domeniu. Alt lucru crucial este că toți ar trebuie sa fie pregătiți cu profesionalism și interes. Nu doar să ți se prezinte lecția, să ți se dea arma și hai la testul final. Că până la urmă asta e cel mai nașpa aspect, civilii vor fi mereu carne de tun când sunt în situații de genul, mereu vor fi trimiși la înaintare.

VICE: Te-ai duce la război să îți aperi țara?
Anonim: Nu aș merge la un război pentru că nu am absolut nicio pregătire, fac parte din generația care stă în fața calculatorului cu orele și asta nu mă ajută în război. Însă aș ajuta cu orice aș putea. Dar nu să lupt fizic sau cu arma în mână pentru că nu ar ieși nimic bun, cu siguranță.

În ce condiții ai merge-n armată?
Nu aș vrea să merg în armată sub nicio condiție, oricât de favorabilă ar fi varianta asta. Slavă Domnului, a trecut perioada când armata era obligatorie. Acum avem alte meserii, alte ocupații, au trecut acele timpuri (sper).  

Ce ai vrea să salvezi din România?
Deși nu mă bat cu pumnul în piept că sunt mare naționalist, pot spune că iubesc această țară. Din păcate, avem și multe minusuri pe care le pun pe seama politicienilor care ne conduc de peste 30 de ani. Aceiași oameni care nu fac nimic în interesul nostru și al dezvoltării, ci doar în interesul lor. Dar una peste alta, aș salva tot, nu aș vrea să aleg.

Ce te enervează la Rusia?
La Rusia în sine nu mă enervează nimic, mă enervează Vladimir Putin. Un om avid de putere care mută pe această tablă enormă de șah pion după pion de mulți ani încoace. A ajuns în acest punct și nu știu până unde ar mai putea muta, dar sper ca el să fie cel care primește matul și cât mai repede, dacă se poate. Mă enervează această mentalitate de război în zilele noastre – ne-am întors în timp cu 70 de ani într-o singură noapte.

VICE: Te-ai duce la război să îți aperi țara?
Lucian: Nu știu dacă avem de ce, dacă mai merită să salvezi ceva într-o țară care se degradează încet și sigur de câțiva ani. Dar îmi iubesc țara, chiar dacă îmi pun aceste semne de întrebare. Spiritul patriotic vine, părerea mea, din educația pe care o primești, din spiritul în care ești crescut.

În ce condiții ai merge-n armată?
Nu prea ai ce condiții să pui în caz de război, te duci pur și simplu să îți aperi țara. Cât despre condițiile pe care le găsești acolo trebuie să te aștepți la ce e mai rău ținând cont că ești pe timp de război.

Ce ai vrea să salvezi din România?
În primul rând pentru familie și prieteni, dar și pentru ce avem noi românii mai de preț, speranța că o să ne fie bine și nouă cândva.

Ce te enervează la Rusia?
Mă enervează cam ce te enervează și la o echipa de fotbal puternică și cu buget nelimitat. Nesimțirea cu care tratează lucrurile și aerul de superioritate.

VICE: Te-ai duce la război să îți aperi țara?
Mihai: Nu m-aș duce la război, îmi iau familia și fug. Scopul meu în această lume este altul, nu rezonez cu violența, mai ales în acest context. Trebuie să-mi îndeplinesc misiunea de a ajuta lumea care suferă de probleme.  

Ce ai vrea să salvezi din România?
Vreau să salvez toate comorile României, munții, apele, toate formele de natură care ne-au fost vândute către Europa și nu numai. Începând cu democrația falsă de după comunism am avut un declin fantastic ca țară. Nu sunt aici să-mi apăr țara, ci să împart iubire între frații și surorile mele.

Ce te enervează la Rusia?
Dictatura, Putin, agresiunea, viziunea asupra lumii. 

VICE: Te-ai duce la război să îți aperi țara?
Răzvan: Da, aș merge, pentru că România a fost și este un teritoriu tampon și nu poți pur și simplu să stai cu mâinile încrucișate și să te aștepți ca trupele din alte țări să te apere, în condițiile în care vezi că atacatorul prezintă o amenințare chiar și pentru tine ca individ.

În ce condiții ai merge-n armată?
Nu cred că poți pune condiții, ci mai degrabă să consideri că-ți faci datoria, deși nu cred că oamenii care conduc această țară de 30 de ani sub acest regim de „democracy of hypocrisy” merită să facem asta. Dacă o să se ajungă la instrucție cu siguranță nu o să avem prea mult timp și o să se facă totul în grabă.

Ce ai vrea să salvezi din România?
Nu știu dacă mai e ceva de salvat la România în condițiile în care țara asta a fost vândută pe bucăți și a fost îndatorată până în gât. Dar îmi place să-mi desfășor activitatea aici, să-mi vorbesc limba maternă și să mă bucur în continuare de acest popor cu părțile lui bune și rele.

Ce te enervează la Rusia?
Nu trebuie să judecăm o țară după acțiunile conducătorilor, dar cred că problema trebuie văzută și din altă perspectivă. Planeta se află deja într-o stare critică din punct de vedere ecologic și nu are nevoie de un război pentru că deja trece printr-o perioadă dificilă: incendii la scară largă în Amazon și Australia, despăduriri, acidificarea oceanelor, subțierea stratului de ozon, emisii CO2 și multele altele.

Consider că ar trebui să dăm dovadă de mai multă înțelepciune și conducătorii să vadă consecințele unui război în situația ecologică actuală; să iasă din buclă asta de război și pace pentru că la nivelul actual de tehnologie și dezvoltare nu mai avem nevoie de așa ceva. Acum știm că suntem toți sub același cer și asta e tot ce contează.