Tipa care vine cu tine la clinica de avort

Să mergi la o clinică pentru avorturi poate fi o experiență plină de provocări, și asta fără trauma în plus provocată de protestatarii pro-viață de afară care te fac criminală și te trimit în iad.

Anul trecut Eva de Goeij a avut de-a face cu protestatarii pro-viață când a vizitat o clinică din Haga. De pe urma experienței a lansat proiectul „Abortion Buddies”, în colaborare cu organizația feministă De Bovengrondse, ca să ofere siguranță și suport oricărei femei care are nevoie să ajungă la o astfel de clinică din Olanda.

Anul trecut 11 clinici olandeze pentru avorturi au raportat o creștere a numărului de protestatari anti-avort. Consiliile locale au încercat să implementeze zone tampon ca să separe pacientele de protestatari, dar aceștia din urmă le ignoră adesea. „Sunt chiar în fața ușilor de la intrare și poliția nu face nimic”, spune Gerrit Zomerdijk, directorul unei clinici din Rotterdam.

Proiectul Abortion Buddies are acum 22 de persoane disponibile, iar pacientele pot să-și aleagă una dintre ele de pe site sau să facă o cerere la clinica dorită. Famke, în vârstă de 27 de ani, este una dintre persoanele disponibile. Am vorbit cu ea despre rolul ei, cum e să țină piept protestatarilor și de ce tipul ăsta de muncă este atât de important pentru ea.

VICE: De ce ai decis să faci acest job?
Famke: În primul rând, cred că nimeni nu ar trebui să fie singură într-o asemenea situație vulnerabilă. Sunt o mulțime de motive pentru care cineva decide să nu spună nimănui că urmează să facă un avort, sau nu au pe nimeni care să le sprijine. Dar eu merg cu tine. Spune-mi și nu te voi judeca.

Am mai realizat și că vreau să țin piept protestatarilor anti-avort. Asta m-a motivat inițial. Mai târziu am descoperit că e mult mai important să nu treacă nimeni singură prin procesul ăsta.

Știu ruta în clinică, întâi pe ușa din față, apoi pe scări, iar asta e reconfortant pentru ele. Apoi aștept până se termină consultația inițială sau procedura. Din cauza coronavirus, acum aștept afară.

Cum sunt protestatarii anti-avort în Rotterdam?
În Rotterdam, de obicei, o persoană sau aceeași familie își fac apariția dintr-o dubă. Din câte știu, niciunul dintre colegii mei nu a avut vreo confruntare cu ei. Înainte să merg la întâlnire trec cu bicicleta pe lângă clinică să verific dacă sunt acolo. Asta ca să știu și eu și pacienta la ce să ne așteptăm. 

Ai făcut vreun training pentru potențialele confruntări?
Am făcut câteva sesiuni cu actori profesioniști care au jucat rolul protestatarilor. Ne-am jucat ca să vedem ce cuvinte sau comportamente creează un spațiu în care protestatarii ar spune ceva sau s-ar apropia de noi.

Am învățat că e mereu mai bine să-ți păstrezi calmul și să spui: „Ok, te apropii prea mult acum, te rog să faci un pas înapoi”. Am vorbit și cu staff-ul clinicii de avorturi și cu ginecologi, care ne-au învățat cum să fim cât mai neutri în interacțiuni. Trebuie să rămânem mereu neutri. 

Îmi pot imagina că e greu când se apropie de tine un protestatar.
În timpul trainingului am observat că atunci când un actor (protestatar) începea să țipe, mă stresa foarte tare. Am vrut să mă cert din tot sufletul. M-am gândit așa: „E important că sunt conșțientă de asta, fiindcă trebuie să-mi pun emoțiile deoparte dacă vreau să duc pe cineva la clinică în siguranță”. O astfel de zi poate fi oricum deja plină de emoții.

Ce ar trebui să faci când un protestatar îți spune lucruri oribile?
Trebuie să par și să fiu nederanjată. Sunt multe trucuri care te pot ajuta, cum ar fi să te iei de braț cu persoana cu care ești, ca să vă simțiți mai puternici, lucru care nu mai e posibil din cauza coronavirus. În sesiunile de training, țipetele pot fi destul de intimidante, dar în același timp am simțit cu toții un fel de forță primitivă în noi, fiindcă eram foarte conștienți de ce făceam asta și pentru cine. În momente de genul te gândești doar că vrei ca pacienta să intre în clinică cât mai rapid, deci te afectează mai puțin. 

Ce se întâmplă după procedură?
După ce iese din clinică mai vorbim puțin. O întreb cum a fost, dacă au fost prietenoși oamenii de la clinică. Folosesc pronumele feminin, dar oricine cu un uter poate să rămână gravid/ă. Avem un parteneriat și cu un serviciu de transport persoane, deci dacă cineva nu se simte bine fizic după intervenție, pot chema un taxi să o ducă acasă. Iar dacă se simte încordată emoțional putem să mergem să bem ceva.

Păstrați legătura după intervenție?
Depinde dacă mai face o altă programare după consultația inițială. Nu înseamnă că dacă merg cu cineva la consultație, chiar va avea loc un avort. Asta e la latitudinea lor. Câteodată merg la clinică ca să afle mai multe informații, ca mai apoi să decidă că nu mai vor să facă avortul. Este în regulă.

Dacă nu mai fac o altă programare, nu ne mai vedem. Din motive de intimitate șterg mesajele și numerele lor de telefon, dar le spun că nu o fac imediat, deci dacă simt că mai vor să vorbim, nu e nicio problemă.

Fiecare întâlnire avută până acum a fost pozitivă. Oamenii sunt recunoscători și-mi spun lucruri de genul: „Nu știu ce aș face dacă aș merge singură”. În momentele alea mi-e clar de ce fac jobul ăsta.

Sunt mulțumite clinicile că ești acolo?
Din experiența mea am observat că angajații clinicilor sunt mulțumiți de noi, fiindcă ne consideră munca importantă, dar și faptul că nu intervenim. Unele organizații își trimit oamenii în sala de consultații. Doctorilor nu le convine asta.

Ce impact a avut Covid asupra proiectului?
Când am demarat proiectul am primit o mulțime de cereri, dar cred că pandemia a influențat numărul de oameni cu care am mers până acum. Nu mai avem voie să intrăm în clinică, deci s-au anulat cereri fiindcă oamenii se simt vinovați că trebuie să-i aștept afară. Lucru nebunesc, bineînțeles. Deși câteodată a fost ceva pozitiv, fiindcă într-un final decid să aibă încredere într-un prieten.

Ar trebui să ne temem că ne vom pierde dreptul la avorturi în siguranță în Olanda?
N-aș spune că e în regulă și n-ar trebui să ne îngrijorăm. Propaganda anti-avort în Olanda e considerabilă, iar afară legile vizavi de avorturi devin mai stricte, cum ar fi în SUA sub conducerea lui Trump sau în Polonia. Gândesc ca o activistă, dar ca parte din proiect încerc să fac un pas în spate. Vreau să fiu acolo pentru oamenii care vor un avort, ca parte din proiect și ca ființă umană.

Mulțumesc, Famke!