Patru beneficii surprinzătoare ale nicotinei

Să lămurim un lucru: țigările sunt groaznice. Pentru că ştiința oferă arareori dovezi categorice, jurnaliştii şi oamenii de ştiință aproape că spun lucruri de genul: carnea procesată sau lipsa exercițiilor fizice „pot” creşte riscul de cancer. Țigările îți vor creşte riscul de cancer, fără dar și poate.

Totuşi, nicotina nu e aceeaşi chestie cu tutunul. Stimulentul obişnuit este găsit în tutun – şi în cantități mai mici în vinete şi roşii – dar împarte cu țigările peste 4 000 de alte chimicale, inclusiv zeci de componente care sunt cunoscute ca fiind cancerigene.

Chiar şi atunci când izolezi nicotina, inhalarea acesteia este tot un sistem nociv care pune presiune pe plămâni şi probabil creşte riscul de apariție a cancerului de plămâni. Dar atunci când este administrat pe cale orală (gumă de mestecat cu nicotină sau tablete) sau printr-un plasture transdermic, fără restul chimicalelor din țigări, s-ar putea ca situația să stea altfel.

Nimeni din sistemul de sănătate nu poate să recomande nicotina în scopuri neaprobate de FDA, iar FDA a aprobat-o doar pentru renunțare la fumat. Dar există un volum în creştere de dovezi care sugerează alte posibile beneficii neurologice care merită atenție. Cel mai mare studiu făcut pe oameni, care a observat posibilele beneficii atât la Parkinson, cât şi la Alzheimer, este momentan în desfășurare, iar concluziile sale ar putea schimba semnificativ modul în care asiguratorii discută despre viitorul nicotinei.

Datele epidemiologice au arătat acum multă vreme că fumătorii – chiar dacă sunt mult mai predispuşi la cancer, boli de inimă, infarct şi multe altele – au mai puține şanse să sufere de Parkinson. Din cauza legăturii strânse dintre țigările şi afecțiunile pe care le cauzează, cercetătorilor le-a fost greu să primească fonduri pentru testele pe oameni, dar ani întregi de cercetare pe alte mamifere au arătat nişte rezultate destul de pozitive şi au condus la o cercetare extinsă finanțată de Fundația Michael J. Fox, care este momentan în desfăşurare.

„De-a lungul anilor, oamenii au testat ideea pe şoareci, şobolani şi maimuțe şi au descoperit că nicotina poate proteja împotriva deteriorării celebrale care se manifestă la maimuțele cu Parkinson”, spune Maryka Quik, fost cercetător la Institutul Parkinson.

Din zecile de studii din zona asta la care a lucrat Quik, unul dintre cele mai bune a descoperit că maimuțele care sufereau de mişcări diskinezice – mişcări involuntare comune la Parkinson – au experimentat o reducere între 60 şi 70% a mişcărilor atunci când le-a fost administrată apă amestecată cu o cantitate mică de nicotină. Asta ar putea să se datoreze faptului că molecula de nicotină se potriveşte în receptorii pentru neurotransmițătorul acetilcolină, care s-ar putea să-i ofere capacitatea de a administra mai multe familii de receptori din creier.

„Boala Parkinson presupune deteriorarea neuronilor şi s-a demonstrat că nicotina stimulează anumiți factori de creştere din creier”, spune Quik. „Deci este posibil ca nicotina să prevină parțial deteriorarea care are loc în creier prin stimularea acestor factori de creştere.”

S-a observat că nicotina pare să reducă pierderea de neuroni care secretă dopamină în creier, ceea ce reprezintă un motiv pentru care ar putea să aibă efecte la Parkinson şi Alzheimer. Câteva studii preliminare făcute pe suferinzi de deficit cognitiv moderat – considerat „un stadiu de tranziție între îmbătrânirea normală și demență” – au descoperit că folosirea unor plasturi transdermici cu nicotină de-a lungul unei perioade de mai multe luni au dus la modificări semnificative în atenție, memorie şi a gradelor de măsurare a deficitului cognitiv. Subiecții primesc de obicei între 15 şi 21 de miligrame pe zi, aproape la fel de mult ca un plasture standard luat fără rețetă.

Paul Newhouse, directorul Centrului pentru Medicină Cognitivă, din cadrul Universității din Vanderbilt, a cercetat rolul nicotinei în bolile neurologice timp de 30 de ani şi momentan lucrează la un studiu efectuat pe un eşantion de 300 de indivizi mai în vârstă, cel mai amplu studiu dedicat plasturilor cu nicotină printre non-fumători ca să-și testeze ipoteza.

„Într-un număr de studii la trei universități diferite, am testat dacă plasturii transdemici cu nicotină ajută pacienții care prezintă semne timpurii de pierdere a memoriei, care ar putea conduce la Alzheimer, și am găsit dovezi ale unei creșteri în performanța cognitivă atât în ceea ce privește atenția, cât și memoria”, spune el. „Asta nu sugerează neapărat că nicotina poate să prevină Alzheimer, pe cât ipoteza că va îmbunătăți atenția și memoria în cazul pacienților care suferă de pierderi timpurii de memorie. Deci este un studiu pentru tratament, nu pentru prevenire.”

Părerile experților sunt împărțite, dacă te întrebi dacă nicotina poate afecta neuronii producători de dopamină, ajutând astfel la ameliorarea depresiei. Quik nu crede că există suficiente dovezi în momentul ăsta. Newhouse, în schimb, crede că există un potențial real.

„Avem un studiu pilot mic, deschis, despre creșterea cantității de nicotină la adulții mai în vârstă care suferă de depresie și am descoperit că are un efect pozitiv foarte puternic”, spune Newhouse, care adaugă și că studiul a fost acceptat recent pentru publicare. „Credem că există un potențial interesant în cazul depresiei, dar nu este corelat cu dopamina. De fapt, credem că nicotina alterează activitatea rețelei corticale și reorientează anumite rețele intrinsece din creier să fie mai orientate spre lumea exterioară și mai puțin pe cea interioară.”

Dacă ar fi adevărat, ar ajuta enorm: CT-urile oamenilor cu depresie funcțională arată hiperactivitate în regiunile din creier asociate cu meditația. Creierele afectate de depresie sunt considerate mai „orientate spre interiorizare” decât cele sănătoase, ceea ce este un motiv pentru care afecțiunea tinde să implice repetarea obsesivă a greșelilor anterioare ale unei persoane și îngrijorarea față de viitor. Terapia și medicamentele ajută la calmarea acestor rețele excesiv de active, iar dacă nicotina poate juca un rol în producerea unor calități mai extrovertite și slăbirea celor introvertite, ar putea deveni un alt instrument pentru combaterea depresiei. Pentru moment, sunt necesare mult mai multe cercetări.

În Primul Război Mondial, generalul John Pershing a trimis o telegramă departamentului de război al Statelor Unite care spunea: „Mă întrebați de ce avem nevoie ca să câștigăm războiul ăsta. Vă răspund: avem nevoie de tutun la fel de mult ca de gloanțe. Tutunul este la fel de indispensabil ca rația zilnică; trebuie să avem mii de tone fără întârziere.”

S-ar putea să se fi referit la faptul că fumatul sporește camaraderia, dar s-ar putea să se fi gândit și la ceva ce studiile au arătat iar și iar: fumatul calmează.

„Știm că dacă ai anxietate, nicotina te va calma și va avea tendința de a te trezi atunci când ești somnoros”, spune Newhouse. „Sunt în continuare puțin sceptic dacă nicotina va ajuta sau nu oamenii normali să se simtă mai bine, cu excepția circumstanțelor când funcționarea lor este altfel deteriorată.”

În timp ce Newhouse nu este tocmai convins – și și-a câștigat cu siguranță dreptul de a avea dubii – au existat cercetări interesante care au sugerat că nicotina ar putea avea un efect benefic asupra anumitor aspecte cognitive. Cercetările pe fumat elaborate de Universitatea din Sussex au ajuns la concluzia că nicotina ar putea să aibă un efect mic, dar semnificativ asupra memoriei prospective sau asupra abilității unei persoane de a-și aminti informații pe o perioadă scurtă de timp, în timp ce unul dintre profesorii de psihologie numește nicotina „cel mai de încredere potențiator cognitiv pe care îl avem momentan, într-un mod bizar”. Alte cercetări au demonstrat care sunt efectele benefice asupra capacității de atenție și vigilenței în cadrul unor grupuri mici (mai puțin de 50) de non-fumători care au primit șapte miligrame de nicotină prin intermediul plasturilor.

„Se crede că-ți îmbunătățește atenția”, notează Quik. „Studiile făcute pe animale au demonstrat că dacă le injectezi cu nicotină, par cu siguranță să-și aducă aminte mai bine anumite sarcini. Nu este o îmbunătățire uriașă, e ceva de genul 10 sau 15%, dar dacă poți să-ți îmbunătățești atenția și să-ți amintești chestii mai bine cu 10-15%, atunci ar putea să fie un lucru bun.”

Trevor Kashey, biochimist și nefumător stabilit în Ohio, ia ocazional câte o gumă care conține un miligram de nicotină. „Oh, îmi dă o energie!”, spune el. „Ăsta-i răspunsul scurt. Este un stimulent alternativ care previne dependența de stimulenții tipici precum cafeina. Cafeina, am observat, îți îmbunătățește vigilența, în timp ce nicotina te ajută să iei decizii mai repede. Îți îmbunătățește performanța la sarcinile care necesită atenție și, mai precis, scade nivelul de neatenție.”

Este dificil să vorbim așa despre nicotină. Cuvântul are o încărcătură emoțională și politică, iar mulți legiuitori și academicieni au probleme, în mod justificat, să-l separe de consecințele oribile, și sincer, mai bine documentate ale fumatului. Efectele negative ale țigărilor au studii peste studii care au fost confirmate de sute de ori de guverne și de Organizația Mondială a Sănătății. Nimeni nu vrea ca oamenii să asocieze într-un mod șiret țigările cu orice beneficiu în ceea ce privește sănătatea.

Nu asta se întâmplă aici. Nicotina există și în alte forme decât tutunul și, în timp ce poate provoca dependență (deși într-un grad mai mic), ca plasture sau gumă, merită să le acorzi mai multă atenție posibilelor beneficii. Studiile menționate mai sus, realizate pe oameni, se vor încheia în 2018, și dacă ipotezele se vor adeveri, s-ar putea ca nicotina să fie considerată într-o zi o posibilă armă în lupta împotriva bolilor neurologice. La urma urmelor, dacă am învățat ceva de pe urma istoriei medicinei este că ajutorul este deseori găsit în cele mai neobișnuite locuri.

Articolul a apărut inițial în VICE US.