Ce înseamnă pentru tine familia tradițională din România?

Când am auzit prima dată de „inițiativa cetățenească” de schimbare a Constituției astfel încât căsătoriile homosexuale să fie interzise pentru totdeauna (nu că acum ar fi legale), întrebarea care mi-a venit în minte a fost: de ce am face asta? Ce avem de câștigat noi, ca popor, dacă am scrie explicit în Constituție că familia înseamnă doar căsătoria exclusivă dintre „un bărbat și o femeie”?

Între timp, răspunsul la întrebare a ajuns să fie scris pe toate gardurile: ca să fie protejată „familia tradițională”. Cu alte cuvinte, 3 milioane de români, câți au semnat inițiativa asta, s-au încolonat în spatele ideii înălțătoare că familia românească este în pericol și trebuie salvată.

Deși au trecut doi ani de la depunerea inițiativei în Parlament, nici până în ziua de azi nu am înțeles ce legătură este între dreptul persoanelor gay de a se căsători și nenorocirile care s-au abătut în ultimii ani asupra familiei românești.

O poză clasică de familie, pe care o vedem în toate reclamele: un tată, o mamă și doi copii (musai un băiat și o fată, pentru a păstra echilibrul demografic al țării). Toți din poză sunt evident fericiți.

Ar fi total de neacceptat ca în loc de o femeie și un bărbat să vedem în schimb, doi bărbați sau două femei.

Și trebuie să oprim asta prin Constituție.

Numai că imaginea aceea idilică nu mai reflectă de mult realitatea. Din poza de familie ar putea să lipsească ambii părinți. 20 de mii de copii din România au în acest moment, atât mama, cât și tatăl plecați la muncă în străinătate. Au rămas acasă, dezorientați, însingurați, în grija rudelor, iar unii s-au sinucis din cauza depresiei.

Tot ca să respectăm realitatea, în alte poze de familie, femeia trebuie să aibă și un ochi vânăt. Una din patru femei din România a fost cel puțin o dată victima violenței domestice.

Sau din poză ar putea lipsi unul din copii. Ori băiatul, trimis la spital după ce a fost bătut de părinți (în 6 din 10 familii din România, copiii sunt educați cu bătaia), ori fata pentru că s-a măritat de la 15 ani și a plecat la casa ei.

Sigur, familia românească trebuie apărată. Întrebarea e cine să o apere? Statul, e clar, are alte treburi mai importante. Poate biserica?

Biserica luptă pentru familie în stilul ei propriu. Spre exemplu, un preot care vrea să divorțeze este dat afară din serviciu și rămâne pe drumuri. Chiar dacă nu se mai înțelege cu nevasta e obligat să rămână în căsnicia aia mizerabilă. Și, eventual, ca să se mai răcorească din când în când, nu are decât să-i umfle ochii nevestei care-l face nefericit.

Sigur, nu generalizăm, cum se vor găsi mulți să ne acuze. Nu, dar lucrurile astea se întâmplă în România, zi de zi. Iar începând de astăzi și până duminică, vom publica zilnic articole, în cadrul campaniei „Săptămâna familiei tradiționale”, ce te vor ajuta să înțelegi care sunt în realitate lucrurile care distrug familia românească. Și pentru care o grămadă de politicieni simt o mare durere în fund.

În săptămâna asta vrem să te scoatem puțin din bulă și să-ți oferim o porție de realitate românească. Poate pe alocuri o să-ți pară nedigerabilă, dar așa e România, de multe ori îți provoacă indigestie.

Iar dacă mai auzi vreodată vreun politician care-ți spune că el apără „familia tradițională” ai putea să-l întrebi simplu: ce a făcut mai exact împotriva sărăciei, a emigrației în masă, a înapoierii din România rurală sau a violenței domestice? Pentru că astea distrug familia românească și nu căsătoriile gay.

Dacă vrei să citești și mai multe articole din săptămâna tematică, intră aici.