Tineri din Utrecht mi-au spus cum s-au simțit după atacul recent

Pe 18 martie, în orașul olandez Utrecht, a avut loc un masacru într-un tramvai, în care au fost ucise trei persoane și altele au fost rănite. După asta, țara s-a întrebat cine a fost criminalul și care au fost motivele lui. Știm că Gokmen Tanis, în vârstă de 37 de ani, a fost arestat, dar încă nu se știe de ce a făcut asta.

Autoritățile locale nu au exclus posibilitatea unui atac terorist - având în vedere că au găsit un bilet în mașina cu care a fugit atacatorul - și-n același timp iau în considerare și motive personale pentru crima săvârșită. La scurt timp după, au ieșit la suprafață dovezi despre trecutul lui Tanis și alte antecedente pentru care a fost condamnat, ca intrare prin efracție, furt, tentativă de omor și viol, în timp ce oamenii care-l cunoșteau l-au caracterizat ca pe un „lunatic dependent de droguri și traficant de droguri”.

Presa și experții din țară au presupus motivele lui Tanis: un act violent aleatoriu, o crimă de onoare, un răspuns la atacul din Christchurch? Într-o conferință de presă din 18 martie, prim-ministrul olandez Mark Rutte a folosit cuvântul „atac”. Momentan nu s-a confirmat motivul pentru care criminalul a scos arma.

M-am dus în Kanaleneiland, cartierul din Utrecht unde s-a întâmplat masacrul, ca să-i întreb pe cei care trăiesc acolo cum se simt vizavi de toate aceste presupuneri, unde erau când s-a întâmplat și dacă și-au schimbat percepția despre propriul cartier.

VICE: Salut, Sheila. Unde erai luni când ai auzit de atac?
Sheila: Eram în pat când am citit știrea. Când am auzit că s-a întâmplat chiar după colț, mi-am amintit imediat de atacul din Bruxelles de acum trei ani. Eu sunt din Antwerp și mi s-a părut cumva similar. Apoi am fost inundați de mesaje, în care ni se spunea să stăm în case, pentru că încă mai existau șanse să se întâmple un alt atac. Atunci m-am speriat. Eu locuiesc pe Amerikalaan, strada de pe care a furat criminalul mașina cu care a fugit, iar asta a făcut pericolul să pară mult mai aproape.

Motivele trăgătorului sunt încă neclare. Ce părere ai despre asta?
Mereu mă întreb ce se întâmplă în mintea cuiva într-un moment de genul. Dar nu cred că a fost vorba despre un atac terorist, mai degrabă cred că avea anumite probleme psihice. M-a speriat destul de tare că s-a întâmplat într-un tramvai și oamenii au fost blocați acolo. Nu faci asta decât dacă e premeditat.

Ți s-a schimbat părerea despre cartier?
Înainte să mă mut aici, prietenii mi-au spus că nu este un cartier grozav. Dar nu am observat asta în timpul petrecut aici. Nu cred că are legătură cu cartierul. Și încă folosesc tramvaiul, nu ar trebui să-i lăsăm să ne sperie.

Bună, Nilo. Ce ai auzit despre cele întâmplate?
Nilo: Am citit pe Instagram că ar avea legătură cu ceva personal, cu o relație, lucru care m-a făcut să mă îndoiesc că a fost un atac terorist. Dar încă nu sunt sigur de asta. Se spun multe lucruri diferite. Fiindcă sunt multe victime, cred că este un atac terorist.

Te deranjează că situația este atât de neclară?
Da, nu știi dacă mai sunt alți atacatori. Dacă a fost vorba despre terorism, nu știi nici unde și nici când va avea loc următorul atac.

Te sperie asta?
Nu mă sperie, dar pur și simplu nu mă simt în siguranță. Merg în continuare la școală cu tramvaiul. Nu poți evita genul ăsta de locuri.

VICE: Salut, Inge, unde ai fost luni când s-a petrecut atacul?
Inge: Eram acasă, locuiesc lângă piață. Nu am avut chef să ies din casă, așa că am stat înăuntru.

Nu se știu motivele criminalului. Te deranjează nesiguranța asta?
Nu, nu chiar. Înțeleg că nu au cum să afle imediat. M-am bucurat când a fost arestat. Asta m-a liniștit puțin.

Privești altfel cartierul acum?
Nu chiar. Au mai avut loc atacuri. Ăsta a fost pretutindeni la știri, dar nu e ca și cum chestiile astea nu se întâmplă niciodată aici.

De ce crezi că incidentul ăsta primește atât de multă atenție la știri?
Cred că de data asta s-au gândit că a fost un atac terorist. Dar nu cred că ce s-a întâmplat în Noua Zeelandă a avut legătură cu toată atenția din presă.

VICE: Salut, Michael. Unde erai când s-a întâmplat asta?
Michael: S-a întâmplat să trec pe acolo cu bicicleta imediat după atac și era foarte multă panică. Mulți oameni stăteau în jurul tramvaiului, deci la început am crezut că i s-a făcut cuiva rău. Când a început să apară peste tot poliția, am realizat că e grav.

Și apoi?
M-am uitat la înregistrare acasă. Dar nici nu vreau să-i aloc prea multă atenție. Oamenii au murit și cred că asta este mult mai important decât să vorbești despre ce s-a întâmplat exact. Deși mă bucur foarte tare că a fost arestat.

Te deranjează că motivul este neclar?
Nu chiar. Atâta timp cât nu mai suntem în pericol, nu vreau să-mi fac griji pentru asta.

Ți s-a schimbat percepția despre acest cartier?
Nu, mă simt în continuare la fel de sigur ca-nainte. Locuiesc aici de doi ani și jumătate și până acum nu s-a întâmplat niciodată ceva similar.

VICE: Bună, Hilde, unde erai când s-a întâmplat asta?
Hilde: Eram acasă, aproape de piața unde s-a întâmplat atacul. Voiam să ies, dar un prieten mi-a spus să n-o fac. Era poliție pretutindeni și un elicopter survola cartierul, așa că am decis să stau în casă.

Ți-a fost teamă?
Da, la început, dar când am auzit la știri că nu se crede că ar fi fost un atac terorist, m-am simțit eliberată, mai ales că locuiesc destul de aproape de locul atacului.

Încă nu se știe ce motive ar fi avut. Te deranjează asta?
Da, nu cred în totalitate ce se arată la televizor sau ce se scrie în ziare. Deci mă deranjează că nu pot să fiu sigură de ce s-a întâmplat asta. Ar fi putut să fie o crimă de onoare, dar și o parte dintr-o operațiune mai mare.

Te mai simți în siguranță în zona asta?
Da, încă mă simt în siguranță aici. Cred că Olanda este o țară sigură. Genul ăsta de lucruri se petrec din an în paște.

Articolul a apărut inițial pe VICE NL.