Ce am învățat cât am lucrat la un cazinou ilegal plin de interlopi

Totul a început când vară-mea, care era crupieră, m-a întrebat dacă vreau un job part-time. Taică-su jucase jocuri de noroc ani de zile și, de curând, hotărâse că vrea să organizeze niște concursuri ilegale. Unchi-miu e un tip dubios și pare fix genul de om care ar face asta – are o mustață mare și neagră, poartă ochelari mari de aviator și are la mână un ceas mare cu bling-bling.

Aveam 19 ani pe atunci și m-am declarat foarte interesat de job, mai ales că vară-mea îmi zisese că pot face mulți bani fără efort. Mi-a zis că pot începe pe loc și c-o să-mi facă training-ul unchi-miu. În prima zi am fost crupier într-un hotel de lux de pe plajă, unde trebuia să deschid un tournament cu mulți jucători de poker cunoscuți. Am dat o gherlă din prima: am amestecat cărțile greșit, cu mâinile transpirate. Din fericire, restul serii a decurs bine.

Unchi-miu mai avea și o casă de pariuri. În Olanda sunt multe din astea și toate diferite. În unul puteai sta peste noapte. Era un fel de hambar în care se serveau alune și bere. În altul ți se servea caviar în compania escortelor. Sunt multe feluri de personaje care merg în cazinouri ilegale ca să-și încerce norocul – de la dependenți de pariuri care arată ca dracu' la doamne elegante care-și țin cățelușii în genți Louis Vuitton.

Casa de pariuri unde lucrez de obicei e un depozit convertit și nu arată bine pe exterior. E frecventat de alți patroni de cazinouri ilegale, patroni de coffeshop-uri și jucători de poker profesioniști.

Majoritatea patronilor de cazinouri ilegale au bani din afaceri dubioase. De multe ori au contact cu lumea interlopă și vând droguri sau bunuri furate în paralel. Dar în locurile astea lucrează de obicei studenți care vor să facă bani de buzunar, ca mine. Lucrez în tura de noapte, de la 7:30 seara până la 11.30 a doua zi – și câștig pe tură, în medie, între 250 și 450 de lire, plus bacșiș. În timpul pauzei, când toți jucătorii sunt concentrați pe joc și nu trebuie să le port de grijă, merg și stau liniștită în colțul camerei.

În majoritatea timpului lucrez pentru unchi-miu, dar, când sunt disponibilă, lucrez și pentru alte case de pariuri. Ca hostesă, ești, practic, proprietatea casei. Am același job ca o chelneriță – golesc scrumiere și umplu pahare. Stau de vorbă cu clienții ca să mă asigur că se simt bine. Am făcut și un curs de masaj și fac și masaje pentru cincizeci de euro. Odată, i-am aranjat unui client o escortă. Nu le pun niciodată clienților întrebări despre viața personală, dar nici nu e nevoie pentru unii. Am un client de-al casei care are aproape nouăzeci de ani și o iubită mai tânără și decât mine. Trage din trabuc și îi place să se laude despre cât de mult sex fac și despre cât de bogat e.

Nu există o limită maximă de miză, așa că se pot paria sume mai mari decât într-un cazinou legal. E ușor să te prinzi cine e trișor – de obicei operează în echipă și folosesc semne subtile ca să comunice pe parcursul jocului. Dacă văd că încearcă să câștige în defavoarea cazinoului, îl anunț pe șeful meu. Dar numai când sunt absolut sigură. E o acuzație foarte gravă.

Cazinourile ilegale atrag mulți dependenți de jocuri de noroc care au datorii enorme și nu mai sunt primiți în cazinourile obișnuite. Există și un tip la finanțe care ține cont cine și cât împrumută. Dacă un client nu plătește, sunt trimiși recuperatori la el acasă. Dacă tot nu poate plăti și nu funcționează cu amenințările, recuperatorul îi ia mașina sau orice de valoare din casă.
Încerc să evit să le aud conversațiile despre infracțiuni – cu cât știi mai puțin, cu atât mai bine – dar uneori e inevitabil să-i aud. I-am auzit cum planificau jafuri armate, în care aveau de gând să fure cantități enorme de cocaină.

Foarte des au loc și încăierări. Odată, în timpul unui concurs, a izbucnit o bătaie pentru că un jucător a zis că fata altui jucător e curvă. În cameră erau cam o sută de persoane, dar nimeni nu s-a băgat. De câte ori se întâmplă așa ceva, toată lumea se uită în altă parte. Toată lumea în afară de patron, care are o singură regulă – să nu strice nimeni nimic. De obicei, jucătorii sunt foarte vulnerabili când câștigă. Când unul câștigă într-o noapte 20 000 de euro, e escortat până acasă de bodyguarzi înarmați.

Odată, când ieșisem la întâlnire într-un cazinou ilegal din Dordrecht, un oraș din vestul Olandei, și a avut loc un raid al poliției. Toți au încercat să fugă – panică totală. Un jucător a fost arestat după ce a sărit pe fereastră și și-a rupt piciorul. I s-au confiscat toți banii și i-au interogat pe toți. Ca vizitator, poți fi amendat cu șapte mii de euro doar pentru că ești acolo, dar patronii sunt obligați să predea tot profitul serii și câștigurile totale de la masă care pot ajunge la jumătate de milion de euro.

Cea mai nasoală parte a jobului meu e că uneori sunt hărțuită de clienți și, dacă le fac raport, sunt ignorată. În ochii patronului, clientul are întotdeauna dreptate. Odată, am lucrat în spatele unui restaurant de lux. Nu-ți dădeai seama când treceai prin fața lui, dar restaurantul avea în spate un cazinou ilegal, unde clienții pariau sume incredibile de bani. Era un tip care era pește și care a început să mă pipăie. I-am zis să-și ia labele de pe mine și nu doar că am fost concediată, ci patronul cazinoului i-a zis altui patron de cazinou pentru care lucram să nu mă mai angajeze, pentru că nu sunt suficient de prietenoasă.

Cu toate astea, e un job distractiv. Iubitul meu ar vrea să renunț, dar eu nu vreau. Îmi plac banii pe care-i fac. Merg în vacanțe scumpe, mi-am luat mașină și îmi cumpăr haine noi de câte ori am chef. Și iubitului îi cumpăr numai cadouri scumpe. Iar dacă o să facem și un copil, o să am nevoie de banii ăștia.