Oamenii își pierd degetele de la mâini și picioare din cauza unui nou drog

Atenție: Acest articol conține detalii explicite despre injectarea de droguri, care îi pot tulbura pe unii cititori.

PHILADELPHIA – Mâinile lui Bill sunt atât de desfigurate încât nu-i mai încap în mănuși.

Acum două luni, i-a fost amputat inelarul de la mâna dreaptă. Urma să își piardă și degetul mijlociu de la mâna stângă, care era umflat și cu o leziune urâtă maro când VICE News s-a întâlnit cu el într-un dimineață, în cartierul Kensington din Philadelphia.

Leziunile sunt semnele lăsate de un drog pe care Bill spune că n-a intenționat niciodată să-l consume. Xylazina, un tranchilizant pentru animale pe care consumatorii îl numesc „tranq”, s-a infiltrat în rezerva ilegală de opioide din Philadelphia. Bărbatul de 59 de ani, care nu ne-a dat și numele de familie, tremura în timp ce căuta mănuși la un eveniment caritabil pentru consumatorii de droguri din Kensington.

„Uau, mă înfurie treaba asta!” a zis o asistentă voluntară din organizația de reducere a riscurilor Savage Sisters, în timp ce examina rana de pe unul dintre degetele lui Bill într-un cort improvizat pe post de clinică în parcul McPherson, supranumit și „Parcul Acelor”, din cauză că e foarte populat de consumatori de droguri.

Bill a zis că urăște efectul sedativ al xylazinei – care e cel mai adesea amestecată cu fentanil – pentru că îl face somnolent timp de câteva ore; în plus, crede că i-a cauzat răni urâte pe tot corpul.

„Nu m-am injectat niciodată în mâini, dar am făcut abcese pe degete din cauză că pun dracu’ știe ce în droguri”, a zis Bill.

VICE News a petrecut o săptămână în Philadelphia, unde drogul a fost detectat în mai puțin de două procente din supradozele cauzate de opiacee între 2010 și 2015 – dar a sărit la 31 de procente în 2019.

Folosirea tranchilizantului în mod repetat cauzează răni pe corpurile consumatorilor, așa cum a pățit Bill. Iar aceste răni nu apar doar în locurile unde oamenii se injectează, ci pe mâini și picioare. Uneori au ca rezultat amputarea. Problema e atât de nasoală încât Philadelphia angajează un specialist în îngrijirea rănilor și o asistentă de teren care să se ocupe doar de leziuni cauzate de acest tranchilizant. Consumatorii de droguri și activiștii pentru reducerea riscurilor au zis că tranchilizantul creează un nou tip de dependență fizică, una care îi face pe consumatori să leșine ore în șir și să se trezească disperați să consume din nou drogul.

Până acum, problema nu a fost luată în serios, deși tranchilizantul a ajuns și în alte părți ale Statelor Unite, cum ar fi Maryland, Connecticut, Massachusetts și Carolina de Nord.

Ne ucide, a zis Sam Brennan, 28 de ani, o consumatoare de tranq care locuiește într-un adăpost din Kensington. Ea a zis că drogurile se vând pe stradă, în văzul lumii, în cartierul extrem de sărac unde trăiește și, de când acest tranchilizant a acaparat piața, condițiile locuitorilor s-au înrăutățit.

„N-am mai văzut așa ceva. Oameni care își bagă acele oriunde pot, leșinați pe străzi. Philadelphia se îngroapă din cauza tranchilizantului ăstuia.”

Tranchilizantul a apărut prima oară în rapoartele medicilor în Philadelphia, în 2006, conform lui Jen Shinefeld, o epidemioloagă specializată în consumul de droguri. Dar, în ultimii doi ani, popularitatea lui a explodat. Dintre cele două sute de mostre de drog (în special fentanil) testate de primărie din septembrie 2020 până azi, toate conțineau xylazină, a zis Shinefeld. Un studiu publicat recent în Drug and Alcohol Dependence a descoperit că răspândirea tranchilizantului a crescut de la 0,36 la sută din decesele cauzate de supradoză în 2015 la 6,7 la sută în 2020.

Dozajul din rezerva de pe stradă variază enorm, a zis Shinefeld. Unele stocuri conțin mai mult tranq decât opioide.

Am stat de vorbă cu Brennan în fața unei biserici, la amurg. Ne-a povestit că a început să consume heroină sau „brown dope” la vârsta de 12 ani, acum 16 ani. Apoi, acum trei sau patru ani, a cumpărat, împreună cu iubita ei, ceva ce i se zisese că e cea mai bună marfă din oraș. N-au realizat că nu era doar fentanil sau heroină, ci și un sedativ pentru animale.

„După o vreme am realizat că amestecau fentanilul cu tranq ca să-l facă mai puternic.”

A zis că tranq e mai puternic decât heroina sau fentanilul și că leșină mult mai repede din cauza lui. La fel ca opioidele, tranchilizantul poate cauza insuficiență respiratorie și crește riscul de supradoză. Dar, pentru că nu e un opioid, efectele lui nu pot fi inversate cu naloxonă, precum în cazul supradozelor de heroină.

„E un proces de trei ore, după care te trezești și ți-e rău, mai rău decât de la fentanil. De la heroină nici măcar nu ți se face rău. Dar tranq e intens, ai impresia că o să mori”, a zis Brennan.

Brennan a zis că a slăbit douăzeci de kilograme de când consumă tranq și acum are 54 de kilograme. La început, își injecta substanța în vene. Și-a tras jos bluza și ne-a arătat o rană întunecată pe gât, care i-a apărut la câteva săptămâni după ce a început să se injecteze acolo. Acum se injectează direct în mușchi, pentru că drogul e atât de puternic încât nici nu are nevoie să găsească o venă.

De Crăciunul trecut, s-a dus acasă să-și vadă familia pentru prima oară în patru ani. Șchiopăta din cauza leziunilor de pe picior, așa că n-a putut juca baschet cu nepotul ei.

„Îmi distruge pielea”, a zis ea.

Conform unui raport publicat anul trecut în Injury Prevention, informațiile despre efectele consumului cronic de xylazină sunt puține în Statele Unite. Dar în Puerto Rico, unde se consumă încă din 2000, e asociat cu ulcerații pe piele, abcese și leziuni.

„Toate ulcerațiile sunt dureroase, iar unele persoane continuă să se injecteze pe locul unei leziuni ca să-și ușureze durerea. Asta înrăutățește situația”, susținea raportul.

De când tranq s-a răspândit în Philadelphia, infecțiile de țesut au crescut cu cinci la sută, iar bolile de oase cu douăzeci la sută, conform departamentului de sănătate al orașului. Amputările sunt și ele în creștere, a zis Shinefeld. Chiar și persoanele care doar fumează sau trag pe nas tranq au leziuni.

Xylazina încetinește circulația sângelui și astfel crește durata de vindecare a rănilor și poate duce la alte complicații medicale, cum ar fi septicemia sau endocardita (inflamarea căptușelii cordului).

Shinefeld a zis că lipsa de expertiză a medicilor în îngrijirea rănilor și stigmatul asociat cu leziunile îi împiedică pe consumatori să își trateze problemele.

„Lipsa de educație ucide. Oamenii trebuie să știe ce consumă, ce efecte are această substanță”, a zis Shinefeld.

Savage Sisters a început să ofere servicii de îngrijire în parcul McPherson anul trecut, după ce a crescut numărul infecțiilor, conform fondatoarei Sarah Laurel, o fostă consumatoare de heroină. Am fost pe teren cu asistentele, care merg la fața locului în fiecare weekend, încărcate cu bandaje antibacteriene și instrumente medicale.

„E foarte urgentă situația”, a zis Laurel.

Un bărbat era bandajat pe un scaun pliant. Avea pielea roșie și plină de bășici.

„E cea mai nasoală durere pe care am simțit-o în viața mea”, a zis el.

Asistenta care se ocupă de Bill l-a încurajat să meargă la Urgențe să primească tratament intravenos cu antibiotice și i-a lăsat mai multe unguente și bandaje.

Dar a zis că personalul spitalelor nu e pregătit să se ocupe de persoane care sunt în sevraj în timpul tratamentului. Așa că Bill a amânat să meargă acolo.

„Ne tratează ca pe niște animale.”

Mai mulți consumatori și experți au zis că, din cauză că xylazina e un sedativ, poate prelungi efectele fentanilului, lucru care explică de ce a fost introdus pe piața de opioide. Deși nu a fost aprobat pentru consumul uman, tranchilizantul se poate cumpăra ușor online.

De când China a interzis fentanilul și substanțele derivate în 2019, la presiunea președintelui american Donald Trump, rezerva de fentanil a fost înlocuită cu tranq.

„Dacă nu mai există acces la fentanil, îl înmulțesc cu xylazină. Am găsit doze cu 23 de părți xylazină și o parte fentanil. De asta mor oamenii de supradoze la colțul străzii”, a zis Shinefeld.

Fernando Montero Castrillo, doctorand la Universitatea din Columbia care a cercetat ani de zile problema drogurilor din Kensington, a declarat pentru VICE News că dealerii de pe străzi nu au control asupra conținutului drogurilor pe care le vând. Dar, deși tranq a fost la început amestecat cu heroină și fentanil, acum are o piață proprie în Philadelphia, unde mulți consumatori sunt dependenți de el.

Shinefeld a zis că programele de dezintoxicare din oraș nu sunt echipate să ajute persoanele aflate în sevraj de tranq, pentru că acest sevraj nu se tratează cu metadonă, precum în cazul heroinei, și încă nu s-a descoperit tratamentul potrivit pentru el.

„Iar dacă nu primești îngrijire ca lumea într-un centru, nu stai”, a zis ea.

Shinefeld a zis că i se pare o idee bună ca persoanele care consumă droguri să aibă o rezervă sigură pentru consum.

Brennan a renunțat să mai consume de un an și a luat metadonă ca să suporte sevrajul. Dar a zis că metadona nu o ajută acum că e dependentă de tranq. A zis că ar vrea să meargă la dezintoxicare, dar o îngrozește ideea de sevraj fără tratament.

„Îți crește tensiunea, te trec sudorile, vomiți. Uneori faci pe tine și nici nu te poți mișca.”

În drum spre adăpostul unde doarme peste noapte, s-a oprit la colțul străzii și și-a pregătit o doză violet de tranq. Și-a injectat-o în brațul stâng.

Apoi, a dus dopul sticluței la nas.

„Miroase ca benzina. Asta îmi bag eu în corp. Groaznic.”