Chestii

​Cum e când locuiești cu părinții la douăzeci și ceva de ani

Nu toată lumea are norocul să fie primit în casă de niște părinți iubitori, așa că încearcă să apreciezi chestia asta.
08 Mai 2016, 10:45am

Un tânăr care nu locuiește cu părinții, dar e într-un dormitor – ai înțeles ideea. Fotografie de Carl Wilson.

Să locuiești cu părinții după ce ai devenit adult nu e o opțiune ideală. E drăguț să ai casa ta, ca să poți hotărî ce plante ai chef să cumperi și să uiți să le uzi. Sau ca să poți distruge o oală fără să urle maică-ta la tine. Sau, pur și simplu, ca să ai un locșor al tău.

Din păcate, totuși, tot mai mulți tineri locuiesc cu părinții lor. Conform celui mai recent sondaj al Biroului Național de Statistică al Marii Britanii, în 2013, 3,3 milioane de tineri cu vârste între douăzeci și 34 de ani locuiau cu părinții, ceea ce reprezintă o creștere cu 25 de procente a numărului din 1996. Principalele motive ale acestui fenomen nu sunt deloc surprinzătoare: instabilitatea financiară din rândul tinerilor, plus prețurile mari.

Dar traiul cu părinții nu trebuie să fie neapărat de căcat. Gândește-te la lucrurile pozitive: măcar ai părinți dispuși să te găzduiască până obții un job sau afli ce vrei să faci cu viața ta. Dacă tot nu ești mulțumit, răsfățatule, uite aici câteva avantaje ale traiului alături de persoanele care te-au făcut.

LUXUL DE A TE PUTEA GÂNDI LA TINE O GRĂMADĂ

Traiul acasă la părinți, mai ales dacă tocmai ai absolvit sau ești șomer, îți dă ocazia să te gândești ce-ți dorești. Dacă ți-ai da tot salariul amărât pe o chirie, te-ai stresa încontinuu și n-ai mai avea timp să filosofezi. Ai veni acasă obosit, ai mânca o masă încălzită la microunde și n-ai mai avea timp să te gândești la viața ta. Dar stabilitatea vieții de familie îți permite să stabilești ce te motivează și să realizezi ce pași trebuie să faci ca să obții jobul pe care îl vrei. Sau măcar unul pe care să-l urăști mai puțin.

Emerald, o profesoară în vârstă de 25 de ani, locuiești cu părinții ei în Sheffield de doi ani. Stabilitatea vieții de familie – și sfaturile părinților – au ajutat-o să identifice lucrurile care îi plac în domeniul muncii. Așa a realizat că i-ar plăcea să fie profesoară. Dacă n-ar fi avut „luxul de a sta să mă gândesc la mine, de a scrie aplicații pentru joburi", nu crede c-ar fi ales vreodată această cale.

Citește și: Cum e să te muţi de la părinţi, când faci facultatea în orașul natal

APUCI SĂ-ȚI CUNOȘTI PĂRINȚII MAI BINE ÎNAINTE SĂ-I PIERZI

Mulți dintre oamenii cu care am vorbit mi-au zis că cea mai tare chestie după mutarea înapoi acasă a fost că și-au consolidat relația cu părinții.

Byrony, o directoare de comunicații în vârstă de 26 de ani, a locuit cu părinții ei în Kent timp de opt luni, cât și-a căutat un job. A zis că a fost minunat să petreacă timp cu părinții, „acum că suntem toți adulți". Deși și-a făcut griji că o să se certe cu ei ca în adolescență, „a fost chiar drăguț și am ajuns să-i cunosc mai bine ca oameni, nu doar ca părinți."

Și are dreptate: și părinții tăi sunt niște oameni ca oricare alții, ca cei pe care îi întâlnești în parcuri sau în baruri. Probabil că au să-ți spună niște povești semi-decente din tinerețe, acum că ai vârsta potrivită, așa că stai de vorbă cu ei în loc să mergi direct în camera ta și să scrolezi pe Instagram până când ți se termină bateria telefonului.

„Bucură-te de perioada asta", a zis Helen, o profesoară de 25 de ani din Birmingham. „Probabil n-o să mai ai o ocazie mai bună să te apropii de ei în viața ata. Mai devreme sau mai târziu o să-I pierzi și o să-ți fie dor de ei."

ȘI DA, ECONOMISEȘTI O GRĂMADĂ DE BANI

Nu e nicio rușine că stai cu ai tăi ca să economisești bani. Dar trebuie să ai un scop, nu doar să lenevești ca un nesimțit și să le spui prietenilor că te străduiești să devii scriitor, când de fapt doar te uiți la televizor și aștepți să te contacteze companiile pe LinkedIn.

„Părinții sunt un colac de salvare, nu un hamac", a zis Rob, antrenor personal din Londra, în vârstă de 28 de ani. „Ei sunt baza care te ajută să-ți obții independența, nu te poți baza pe ei toată viața. "

Poți economisi bani ca să-ți cumperi un apartament sau ca să urmezi niște studii – orice fel de scop e bun, numai să ai unul. Altfel ești doar o lipitoare și o să ajungi să te urăști singur.

Citește și: Ghid de supraviețuire când ești lefter la 20 de ani, în România

AI O OCAZIE BUNĂ SĂ-ți REZOLVI NIȘTE PROBLEME

Una din patru persoane din Marea Britanie suferă de câte o problemă de sănătate mintală în fiecare an, iar printre tineri domină anxietatea și depresia. Deși fiecare are modul său de a le gestiona, stabilitatea vieții de familie e, de obicei, o forță mai pozitivă decât traiul cu niște colegi de apartament care iau cocaină, fumează iarbă și urlă unii la alții.

Depresia a fost un factor major în hotărârea lui Emerald de a se muta înapoi cu părinții. Locuia în străinătate și nu prea avea bani și prieteni, așa că îi era greu să suporte viața de zi cu zi.

Când m-am întors, eram într-o formă foarte proastă, mi-a zis ea. Îmi venea să zac în pat toată ziua. Dar, din fericire, unul sau celălalt dintre părinți mă ajuta să mă ridic din pat. Așa am ajuns să merg la doctor, apoi la psiholog, și să-mi rezolv problemele. "

REALIZEAZĂ CĂ E UN MARE PRIVILEGIU, NU UN BLESTEM

Ține minte că abilitatea de a locui într-un spațiu fără să plătești chirie e un mare lux, și nu un drept al tău. Tratează-ți părinții cu respect, nu fă o criză când te roagă să speli vasele sau să nu-ți mai tai unghiile în pat.

Nu toată lumea are norocul să fie primit în casă de niște părinți iubitori, așa că încearcă să apreciezi chestia asta.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre copii și părinți pe VICE:
Cât de nasol te dezvolți când ești singur la părinți?
Cât de mult te afectează că părinții tăi nu sunt căsătoriți?
Cum e să creşti între minciunile părinţilor divorţaţi