Ghidul VICE pentru boli mintale

Ce efecte au drogurile recreaţionale asupra sănătății mintale?

Dacă eşti predispus la boli mintale, drogurile o să-ţi agraveze starea.

Max Daly

Ilustraţie de Nick Scott

Drogurile îți fut creierii. De-asta şi apelezi la ele. Te pun la pământ, te ridică și te fac praf. Chiar dacă e un cui de relaxare după muncă, o beție cruntă vineri seara, o pastilă care-ți intensifică starea în club sau o linie care te va transporta într-un spațiu extraterestru, substanțele psihoactive oferă pământenilor escapade temporare din viața lor cotidiană.

Milioane de oameni o fac, dar pentru cei care nu se simt absolut minunat în pielea lor, escapada prin narcotice poate fi mai puternică. Din nefericire, acest refugiu chimic contribuie uneori la agravarea bolilor mintale.

Dovada dublei conexiuni între droguri și sănătatea mintală este dovedită de jurnalele științifice. Dar am văzut-o şi cu ochii noştri. Mulți dintre noi au prieteni care au fost distruși mintal din cauza drogurilor legale, dar și ilegale. Cu toate acestea, dacă vrei adevărul despre conexiunea dintre droguri și sănătatea mintală, trebuie să faci slalom printre toate mizeriile conservatoare care se scriu despre asta.

Tăticul hiperbolei drogurile-te-fac-nebun este Harry J Anslinger, ofițerul narcoticelor din America anilor 1930, unul dintre cei mai cruzi militanți ai campaniei anticanabis. El îi avertiza pe oameni: „Fumați țigări marijuana o lună și ceea ce s-a numit odată creier va deveni un depozit de fantasme groaznice". Chiar dacă pare o glumă, acest tip de reclamă exacerbată și mincinoasă a fost un șablon în cele mai citite ziare din Europa ultimului deceniu. Atenție, anumiți entuziaști prinși în lobby-ul procanabis, care afirmă că iarba este complet inofensivă, sunt la fel de departe de realitate.

Dar există o conexiune. Oficialii guvernamentali arată că o treime dintre cei diagnosticați cu boli mintale, au luat droguri în ultimul an, adică de trei ori media pe țară. Trei sferturi dintre cei care sunt duşi la reabilitare au avut o tulburare psihică în ultimul an.

Drogurile și boala mintală se îmbină într-un dans complex, pe care oamenii de știință abia au început să-l descifreze. Stigmatul din jurul celor două probleme care încă persistă a dus la studii vizavi de modul în care interacționează, cum în faza embrionară una duce către cealaltă.

Rachel își amintește cât de tristă era la vârsta de trei ani, atunci când părinții ei s-au despărțit. A scris asta în jurnalul ei, la vârsta de 14 ani, după prima experiență pe ketamină: „Eram deschisă către o nouă formă de inteligență. Din copilul singur și frustrat de la școală, am devenit prințesa din poveste." În prezent, la 30 de ani, spune că, deși a luat droguri pentru a ușura depresia, totuși i-au alterat fundamental viața. „Capul meu nu era suficient de liniștit, iar atunci când luam droguri mă calmam. Eram mai puțin tristă și nervoasă. Mă duceam afară, munceam, mă jucam, trăiam și eram fericită. Dar creierul meu se dezvolta în continuare. Pentru mine, lumea înafara drogurilor este plictisitoare și anostă. Nimic nu se compară cu senzațiile pe care le-am avut atunci când am luat droguri. Din copil am devenit adult."

Oficialii guvernamentali arată că o treime dintre cei diagnosticați cu boli mintale, au folosit drogurile în ultimul an, adică de trei ori media pe țară.

Multe dintre cercetările, care analizează dacă drogurile sunt cauza bolilor mintale sau le agravează, s-au focusat pe iarbă, pentru că este cel mai consumat drog ilegal. În timp ce milioane de consumatori ai acestui drog nu vor fi afectați, studiile au arătat că există anumite grupuri mai vulnerabile, care vor dezvolta boli mintale.

Unii sunt varză înainte să tragă primul fum. Consumatorii de canabis care au cazuri de depresie sau schizofrenie în familie, se expun unui risc mai mare decât cei care nu au. Oamenii de știință cred că este vorba de o genă, numită AKT1, care face persoanele care consumă canabis să fie mai susceptibili la psihoze, decât cei care nu au AKT1.

Studiile arată că tinerii care fumează iarbă înainte de vârsta de 15 ani sunt de patru ori mai susceptibili să dezvolte o boală psihotică. Explicația ar fi că în perioada de pubertate, creierul încă se dezvoltă. Așa cum Royal College of Psychiatrists spune: „Are loc un proces avansat de rearanjare neurală, care e ca descurcarea unui circuit ca să funcționeze mai bine. Orice experiență sau substanță care afectează acest proces, are potențialul să producă efecte psihologice de lungă durată."

Una din consecinţele posibile este depresia. Un studiu care a durat şapte ani, realizat pe 1600 de copii australieni cu vârste cuprinse între 14 și 15 ani, arată că cei care folosesc iarba în fiecare zi sunt de cinci ori mai expuși depresiei și anxietății. Dar, nu există suficiente dovezi care să dovedească faptul că tinerii diagnosticați cu depresie consumă mai multă ganja. Există mai multe dovezi care arată că tinerii care sunt expuși la niveluri ridicate de stres sunt mult mai predispuşi să aibă probleme de la consumul de canabis.

În media, se exagerează foarte mult pericolul și potenţa pe care-l reprezintă marijuana tare, stil skunk, care rupe pieţele europene în ultimii ani. Un ziar chiar a scris că: „un singur puf poate cauza schizofrenia". Dar adevărul e că drogul creează probleme. Un studiu realizat de Kings College London pe 780 de persoane la spitalul Maudsley din sudul Londrei au arătat că, prin comparație cu cei care nu au folosit niciodată canabisul, cei care folosesc skunkul în fiecare zi prezintă un risc de cinci ori mai mare de psihoză.

Insight e un centru de ajutor pentru persoane cu vârste cuprinse între 11 și 24 de ani care au probleme cu drogurile. Lucrătorul social, Anthony Stewart, observă un număr crescut de tineri, mai mult delicvenți, care caută ajutor și care prezintă simptome de paranoia și anxietate, cauzate de „obsesia lor cu soiuri foarte puternice de marijuana."

Studiile arată că tinerii care au început să fumeze iarbă înainte de vârsta de 15 ani sunt de patru ori mai susceptibili de a dezvolta o boală psihotică.

Ei folosesc branduri precum Amnesia, LSD și Sour Diesel, pe care le consumă toată ziua. Până și muzica pe care o ascultă, vorbește despre cum te spargi cu skunk. Un băiat credea că primește mesaje subliminale din reclamele de la televizor. Vom fi martorii unei creșteri enorme a bolilor mintale la tineri, cauzată de skunk."

Efectele psihologice cauzate de droguri pe termen scurt pot fi puternice și cumulative. O beție gravă va deprima sistemul nervos, îi va face pe oameni să se simtă depresivi. Cu cât bei mai mult, cu atât te simți mai deprimat. Pentru consumatorii de weekend, ai stimulentele de genul ecstasy și cocaină care duc la o cădere în mijlocul săptămânii, când simți o cădere bruscă a stării de bine, provenită din ultra-stimularea sau „prăjirea" receptorilor din creier. Cu cât bagi mai mult, cu atât creierul devine suprastimulat și starea ta mintală va deveni mai fragilă. Acest lucru determină analiza exagerată a unor lucruri, investirea cu înțelesuri noi a unor situaţii care nu există și a unor presupuneri inutile. Pentru a putea trece de aceste stări, oamenii iau mai multe droguri, și ciclul continuă.

Nu este o surpriză că organizatorii festivalului Glastonbury au avut asistente de la psihiatrie în echipă, în ultimele trei decenii. În fiecare an sunt oameni care merg la festival, care devin bolnavi mintal și care trebuie să-și petreacă două trei zile într-o unitate psihiatrică, la recuperare. De multe ori, cei care merg la Glastonbury sunt internaţi.

Dr Niall Campbell, un consultant psihiatric la spitalul Priory din Roehampton, din sud-vestul Londrei, a văzut foarte mulţi oameni cu leziuni cerebrale de la consumul de droguri. Uneori efectele pot fi temporare, dar nu mai puțin înfricoșătoare. Un puști tratat de Dr Campbel e atât de speriat de o imagine din pictura „Țipătul", a lui Edvard Munch, care revine repetitiv în minte (după un episod pe ciupercuţe), încât atunci când închide ochii suferă de sindromul post-traumatic. Băiatul aproape că a amânat examenul de licență drept rezultat, din fericire, viziunile s-au oprit. Din păcate, în cazul altora, aceste efecte pot fi permanente, conform Dr Campbel.

„Am tratat un băiat timp de 12 ani. Mergea la aceeași școala cu fiul meu. Era un fumător înrăit, încă de la o vârstă foarte fragedă. A fost trimis la mine, după ce a fost dat afară de la școală, pentru că lua note foarte proaste, că era prăjit. Problema era că, în mintea lui, toți oamenii din lume ştiau ce are el în cap, indiferent dacă era vorba despre un șofer de tractor ucrainian sau un șofer de autobuz din Kalahari." Pacientul a renunțat la fumat acum 12 ani, a urmat un tratament care diminuează nevoia de cui, a mers la universitate și acum lucrează în afacerea tatălui său. „Toți muncitorii din fabricile din China, unde se duce cu jobul, știu ce gândește. Nu poate avea o relație cu o femeie, pentru că ea știe ce e în capul lui. Este blocat într-o stare de paranoia și așa va fi întotdeauna. Asta-l îngrozește."

Majoritatea consumatorilor de droguri nu sunt niciodată afectați de probleme mintale cronice, chiar dacă au un trip nasol sau suferă de efecte psihologice pe termen scurt. Dar dependenţa, care este considerată boală mintală, poate anticipa nişte probleme psihice mai grave.

Liz Hughes, o asistentă specializată pe boli mintale care scrie pentru blogul Mental Elf și este şi profesor de sănătate mintală la Universitatea Huddersfield, mi-a explicat care elemente îi pot influența pe oameni să meargă dincolo de limite, de la consumul normal de droguri, către acel consum care conduce către boala mintală. „Imaginează-ți o găleată cu stres. Când este aproape plină, poate cu o vulnerabilitate genetică pentru droguri combinată cu faptul că eşti slab la învăţătură şi adaugi droguri, o să dea p-afară. Anumiți indivizi încep cu o găleată goală și pot lua foarte multe droguri înainte să devină bolnavi."

Dacă drogurile îți afectează funcționalitatea de fiecare zi, adică nu mai eşti în stare să lucrezi, să mănânci, să dormi sau să socializezi normal, acesta ar putea fi un semn că se dezvoltă boala mintală. „Boala mintală este greu de gestionat după ce apare", spune Hughes. „Cel mai bine este să o previi."

S-a dovedit că psihedelicele precum LSD, mescalina și psilocibinul (ingredientul activ din ciupercile magice) au legătură cu leziunile mintale încă din anii 60'. Pe de altă parte un studiu publicat în martie, în jurnalul științific Nature, a demonstrat că cei care consumă aceste droguri nu sunt supuși unor riscuri mai mari de a dezvolta boli mintale grave precum schizofrenia, psihozele, depresia, anxietatea sau tendințele de sinucidere.

Drogurile stimulente precum cocaina și mefedrona sunt asociate cu distracţia și starea de high, dar ele sunt folosite în același mod în care generaţiile anterioare băgau heroina sau crack-ul, ca să fugă de realitatea negativă și să elimine sentimentele pe care nu vor să le aibă.

Dr Owen Bowden-Jones conduce CNWL - Club Drug Clinic, un centru de ajutor pentru cei care folosesc drogurile de club și noile substanțe psihoactive (NPS). El vede oameni cu niveluri ridicate de depresie, anxietate, stre post-traumatic și psihoze datorate consumului de droguri. Cea mai mare problema la clinică este cu mefedrona.

„Cei pe mefedronă sunt cu oameni cu psihoze temporare: paranoia, sentimentul de a fi persecutat și halucinații auditive. Psihoza de la mefedronă este mult mai comună decât psihoza de la crack, în clinica noastră. Dacă-ți mărești repetitiv turația sistemului de recompense al creierului cu droguri stimulative cum e mefedrona, atunci transmițătorii stării de bine, cum e dopamina, se epuizează. Ajungi așadar să ai o experiență plată și deprimantă a vieții. O posibilitate de a schimba această stare este să iei mai multă mefedronă și riști să întri într-un cerc vicios."

Dacă drogurile îţi afectează funcționalitatea de zi cu zi, adică nu mai eşti în stare să lucrezi, să mănânci, să dormi sau să socializezi normal, acesta ar putea fi un semn că se dezvoltă boala mintală.

În noiembrie, directorul administrației sănătății mintale din Camden a afirmat că, au fost atât de multe internări din cauza noilor droguri psihoactive, încât unii pacienți trebuie trimiși la tratament în Somerset. Între timp, brandurile de canabinoizi sintetici precum Spice și Black Mamba creează pagube pentru serviciile medicale narcotice, cât și pentru închisorile britanice. Pușcăriașii au început să importe înlocuitori de canabis, care sunt mult mai puternici decât iarba clasică, dincolo de gratii, iar testele pentru droguri nu-i identifică. Din păcate, mulți au ajuns să ceară ajutor psihiatric din cauza acestor droguri.

„Spiceophrenia", un studiu despre canabinoizi sintetici publicat în Human Psychopharmacology în 2012, a ajuns la următoarea concluzie: „Canabinoizii sintetici pot duce la un început de psihoză acută la indivizii vulnerabili și în exacerbarea episoadelor psihotice la cei cu un trecut psihiatric."

În ciuda pericolului, drogurile au potențialul să corecteze funcționarea cognitivă. Ele pot ajuta memoria și concentrarea, și pot fi folosite în tratarea bolilor mintale cum este depresia, PTSD și anxietatea la bolnavii de cancer. Înainte ca MDMA-ul să fie folosit ca drog recreațional, a fost folosit în anii 1970 de către sute de psihologi americani, dar și pentru psihoterapie și terapia prin vorbire. Studiile medicale despre efectele pozitive ale MDMA-ului demonstrează potențialul drogului de a fi folosit ca tratament pentru anxietate și PTSD.

Faptul că anumite persoane sunt afectate la nivel psihologic de droguri este o problemă individuală. După cum spunea dr Bowden-Jones, „oamenii consumă droguri ori pentru a obține emoții pe care în mod normal nu le au, ori ca să alunge sentimentele pe care nu le mai vor." Unii oameni le vor lua ca medicamentație, dar este un joc greu de jucat: antidotul poate să devină otravă.

Ca o lămurire, reversul este capacitatea înnăscută a cuiva de a lua o anumită substanță. Droguri diferite vor afecta persoane diferite în moduri diferite. Dar cea mai importantă este, strânsa legătură cu motivul pentru care se droghează oamenii în primă fază. „I-aș întreba ce speră să obțină de la droguri," spune Liz Hughes. „Este deja alarmant, dacă încearcă să scape de ceva sau să reprime sentimente negative. Pentru că drogul mai curând este folosit pentru a adânci o problemă de dedesubt, decât să aducă o alinare temporară."

Traducere: Antonela Vulpe

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre drogurile care-ţi afectează mintea:
Scapă de dependenţa de cocaină folosind un drog care-ţi şterge mintea
Drogurile inteligente ne fac mai deştepţi sau doar ne distrug vieţile?
Te poţi face praf cu droguri digitale?

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE