Foto

Cum arată comunitățile kurde aflate sub asediul forțelor turce

Fotografa Miriam Stanke a fost în orașele estice Van, Yüksekova, Silvan, Șirnak și Nusaybin ca să se întâlnească cu kurzii care trăiesc sub asediu.

de Miriam Stanke
12 August 2016, 8:38am

Niște oameni transportă sicriul lui Ersin Aydin, proprietarul unei cafenele populare din Yüksekova. Forțele militare turce l-au împușcat pe Aydin cu o noapte înainte, în timpul stării de asediu.

De când s-au anulat negocierile de pace dintre Partidul Muncitoresc Kurdistan (PKK) și guvernul turc în 2015, ostilitățile au izbucnit din nou între forțele turce și armata kurdă în sud-estul regiunii. Peste 350 000 de civili au fost evacuați și cel puțin 250 au fost uciși. Cu un an mai devreme, conflictul care dura de decenii părea să ajungă, în sfârșit la un final. Se ajunsese la un armistițiu, motivat, în mare, de ambiția lui Recep Tayyip Erdogan de a ajunge președintele Turciei în anul respectiv. Avea nevoie de susținerea kurzilor. Guvernul lui a intrat în negocieri cu Partidul Popular Democrat, partidul kurd mai moderat, și cu liderul PKK, Abdullah Öcalan, care se află din 1999 închis într-o închisoare turcă.

O vreme, negocierile au părut să meargă bine. Dar după asediul ISIS în Kobani, un oraș în regiunea autonomă siriano-kurdă Rojava, lucrurile au luat altă turnură. Erdogan, amenințat de consolidarea puterii kurzilor sirieni în Rojava, le-a refuzat luptătorilor kurzi să intre în Siria și să elibereze Kobani. Mulți cred că Erdogan a sperat că ISIS va zdrobi orașul și îi va slăbi pe kurzii sirieni. Până la urmă, a cedat la presiunile Statelor Unite și a kurzilor turci, iar Kobani a rezistat atacului ISIS. Bătălia l-a costat pe Erdogan nu doar reputația ca aliat al turcilor, ci le-a stârnit kurzilor dorința de putere și de auto-guvernare. Ca reacție, Erdogan a renunțat la negocierile de pace.

De atunci, kurzii, dintre care unii afiliați cu PKK, au început să-și întărească orașele din Anatolia. Guvernul turc a răspuns cu forță și a impus o stare de asediu în timpul căreia kurzii din aceste orașe au rămas blocați în case și au fost privați de mâncare, apă și servicii medicale zile sau chiar săptămâni în șir. Regiunea e presărată cu puncte de control militare, iar conflictele dintre kurzi și forțele turce sunt frecvente și de obicei izbucnesc noaptea. Între noiembrie 2015 și ianuarie 2016, fotografa Miriam Stanke a fost în orașele estice Van, Yüksekova, Silvan, Șirnak și Nusaybin ca să se întâlnească cu kurzii care trăiesc sub asediu.

Copiii se joacă în fața unui zid de camuflaj într-un cartier baricadat din Nusaybin.

Această casă din cartierul Konak din Silvan a fost distrusă în timpul unui asediu violent.

Citește și: 11 motive pentru care criza din Turcia te poate afecta și pe tine, în România

O mamă și fiul ei se odihnesc în sufrageria lor din Kisla, un cartier din Yüksekova în care au avut loc multe lupte violente.

Un poster cu Sakine Cansiz, co-fondatoarea partidului PKK, într-o clădire admiistrativă din Yüksekova. Cansiz a fost ucisă în 2013.

Aproape o mie de cetățeni din Yüksekova s-au adunat la înmormântarea lui Ersin Aydin, care a fost ucis de forțele guvernului turc.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre comunitatea kurdă pe VICE:
Desenele copiilor kurzi care fug din calea Statului Islamic
Faceți cunoștință cu femeile kurde care luptă pentru libertate în Siria
Un oraş kurd a rezistat de o sută de zile în faţa Statului Islamic