Cum ne ajută meduzele, cârtițele și nanoboții să devenim nemuritori
Știință și tehnologie

Cum ne ajută meduzele, cârtițele și nanoboții să devenim nemuritori

Cercetătorii sunt siguri că în 20 de ani vor descoperi tehnologia imortalității la oameni.
15 Mai 2016, 12:15am

Doctorul Chris Faulkes stă în laboratorul lui și mângâie ceva care arată ca un penis. Nu este penisul lui sau al meu și în nici un caz al fotografului VICE, Chris. Dar cu o dimensiune de 10 cm, o piele uscată, lăsată și plină de capilare, arată ca unul. Apoi, cu un scârțâit brusc, se agită în mâinile lui ca și cum ar încerca să fugă, și scoate la iveală un set de dinți a la Bugs Bunny.

„Asta e o cârtiță cheală, deși chiar arată ca un penis cu dinți, nu? Sau ca un cârnat cu dinți, dar nu te lăsa păcălit de aparențe, cârtița cheală este super-eroul regnului animal", ne spune Faulkes.

Sunt cu Faulkes, în laboratorul lui din Universitatea Queen Mary din Londra. El e un tip cordial, cu părul prins într-o codiță, tatuajele ascunse de mâneca tricoului și vreo două inele de argint. Un amalgam de tuburi se încolăcesc prin cameră, ca un labirint imens pentru cobai, în care 12 colonii separate de 200 de cârtițe, se foiesc, se scarpină și chițăie. Nimic din ce am spus nu este hiperbolic. De fapt, cârtița cheală are mai multe lucruri în comun cu un penis, decât aspectul: dacă penisul este cheia naturii spre a concepe vieți noi, această creatură falică și urâtă ar putea fi pentru omenire cheia nemuririi.

„Stilul de viață destul de extrem și bizar le face unul dintre cele mai intrigante animale studiate, care nu încetează să-i surprindă pe biologi", spune Faulkes, care și-a dedicat ultimii 30 de ani din viața lui pentru a afla cum a evoluat cârtița cheală în cea mai adaptată creatură de pe pământ. „Toate aspectele lor biologice ne învață despre alte animale, precum și despre oameni, mai ales când e vorba de o îmbătrânire sănătoasă și o rezistență la cancer."

Rozătoarele de dimensiuni similare trăiesc în jur de 5 ani, pe când cârtița cheală trăiește 30. Chiar și când ajung la bătrânețe, nu par bătrâne, ba chiar sunt destul de în formă, sănătoase, cu inimi și oase puternice, o minte ascuțită și un grad de fertilitate ridicat. Nu par să simtă durere și spre deosebire de alte mamifere, nu fac cancer aproape niciodată.

Cu alte cuvinte, dacă oamenii ar trăi la fel de mult ca și cârtițele chele, comparat la dimensiunea corpului, am trăi în jur de 500 ani într-un corp de 25. „Nu mi se pare o exagerare ridicolă să putem manipula, într-o zi, propriile căi biochimice și metabolice, cu medicamente sau terapie a genelor, care ar putea fi emulate cu cele ale cârtiței, ce o fac să trăiască atât de mult și sănătos", spune Faulker în timp ce mângâie animalul. „De fapt, cârtița cheală ne oferă un model perfect pentru a studia îmbătrânirea umană, de la modul în care rezistă cancerului, până la felul în care sistemele lor sociale prelungesc viața."

De-a lungul anilor, mulți optimiști, alchimiști, vânzători ambulanți și vedete pop au căutat diverse metode de a amâna moartea, de la elixuri de tinerețe până la camere hiperbarice. Singurul lucru pe care îl au oamenii ăștia în comun e faptul că sunt cu toții morți. Totuși, industria anti-îmbătrânire e din ce în ce mai mare. În 2013, piața globală a generat mai mult de 150 de miliarde de lire. Până în 2018, va ajunge la 216 miliarde, mulțumită, în mare parte, investițiilor imense făcute de miliardarii din Silicon Valley și oligarhii ruși care și-au dat seama că singurul mod în care ar putea cheltui toți banii e să trăiască la infinit. Până și Google vrea să se bage în schemă, cu un centru de cercetare al extinderii vieții, numit Calico, care a costat un miliard de lire. Acesta are ca obiectiv să inverseze biologia care ne îmbătrânește sau cum s-a exprimat Time Magazine: „să vindece moartea". E o piață în ascensiune, pe care unii o numesc „internetul sănătății". Dar pe cine se bazează acești investitori deștepți? Până la urmă, cursa spre imortalitate are mai multe benzi.

Într-un birou din Mountain View, nu departe de sediul Google, gerontologul bio-medical, britanicul Aubrey de Grey, se bucură de zarva care crește în jurul luptei împotriva bătrâneții sau „senilității", cum spune el. Organizația lui caritabilă, Fundația de Cercetare SENS, s-a bucurat de câțiva ani de amortizare, datorită donației de 415 000 de lire pe an a co-fondatorului de la PayPal și diligentului imortalității Peter Thiel („probabil cea mai extremă formă de inegalitate este între oamenii vii și cei morți"). Deși el spune că bugetul fundației, de 4 milioane de lire anual, încă e mic pentru volumul de muncă în creștere.

Potrivit omului de știință de la Cambridge, cunoștiințele fundamentale pentru a dezvolta terapii eficiente de anti-îmbătrânire deja există. El argumentează că cele șapte procese biochimice care cauzează deteriorările acumulate odată cu vârsta au fost deja descoperite. Dacă le putem contracara, putem, în teorie, să oprim procesul de îmbătrânire. Într-adevăr, el vede îmbătrânirea ca o condiție medicală care poate fi vindecată, iar „primul om care o să trăiască până la 1 000 de ani deja e în viață". Chiar dacă sună ca debitațiile unui junkist ciudat, Dr. De Grey îți face calculul.

„Dacă te uiți la numere, e destul de clar. Tot ce vrem să spunem e că este foarte probabil ca în 20 sau 30 de ani, să dezvoltăm medicamente care pot întineri oamenii mai repede decât aceștia pot îmbătrâni. Nu e un proces perfect, dar în curând vom putea lua o persoană de 60 de ani și să o aranjăm cât să nu se mai simtă ca de 60, ci mai mult spre 30 de ani. În perioada asta, terapiile se vor îmbunătăți, încât vom putea să repetăm procesul, până la vârsta cronologică de 150. Dacă putem fi cu un pas înaintea problemei, oamenii nu vor mai muri de bătrânețe."

„Un fel de imortalitate?", l-am întrebat eu. „Acest cuvânt este blestemul vieții mele. Persoanele care folosesc acest cuvânt practic se amuză de ce facem noi, ca să păstreze o distanță emoțională de acest concept, pentru a nu-și face speranțe. Eu nu lucrez la vindecarea morții, ci mențin oamenii sănătoși. Evident, înțeleg că succesul muncii mele poate duce la un efect secundar de longevitate, foarte important. Dar ca să vindeci moartea, trebuie să elimini toate cauzele, inclusiv cele accidentale. Plus, nu cred că putem să facem mare lucru ca să supraviețuim unei apocalipse de asteroizi."

Citește și: Cum vor reacţiona oamenii la nemurire

În schimb, Dr. De grey se concentrează pe cauze care pot fi evitate, gen hipertensiune, cancer, Alzheimer și alte boli care vin odată cu vârsta. Obiectivul lui nu este imortalitatea, ci mai mult o „extensie radicală a vieții". El spune că medicamentele tradiționale nu vor da înapoi timpul nostru biologic. Trebuie să modelăm organismul la un nivel celular, cum ar fi să folosim enzime bacteriene pentru a elimina „gunoiul" molecular, care se acumulează în corp și să ne programăm codul genetic pentru a preveni creșterea de celule canceroase sau orice altă boală.

Chris Faulkes cu o cârtiță cheală

Chris Faulkes are un truc magic pentru a extermina cancerul. În laboratorul lui din Queens, el ne explică asta, trăgând de pielea unei cârtițe: „Pielea elastică protejează cârtița de cancer. Această teorie, prima oară descoperită într-un laborator din America, spune că datorită adaptării la mediul din tunele subterane, au dezvoltat o piele destinsă pentru a nu se agăța sau bloca. Această elasticitate se datorează unui zahăr cleios secretat [polizaharid], hialuron cu greutate moleculară mare (HA – GMM)."

Oamenii au deja în corp o versiune de hialuronan, care ajută la vindecarea rănilor prin încurajarea diviziunii celulare (ironic, dar asistă și la creșterea tumorilor). Cea descoperită la cârtiță face exact opusul. „Hialuronanul din cârtițele chele este de 6 ori mai mare decât al nostru. Interacționează cu partea metabolică, care ajută la prevenirea formării de celule canceroase", explică Faulkes.

Și asta nu e tot: se speculează că ajută la păstrarea elsticității vaselor sanguine, care scade presiunea din sânge (hipertensiune), o condiție medicală întâlnită la 1 din 3 persoane, cunoscută în cercurile medicale ca „asasinul mut", pentru că majoritatea pacienților nici nu își dau seama. „Nu văd de ce nu putem să folosim asta în tratamentele anti-cancer și anti-îmbătrânire, prin manipularea propriului nostru sistem hialuronan", spune Faulkes.

Apoi, avem celulele cârtiței chele, care se pare că formează proteinele, mecanismele moleculare care fac corpul funcțional. Acestea par mai sigure decât ale noastre și previn boli ale vârstei, precum Alzheimer. Felul în care se comportă cu glucoza nu se schimbă odată cu îmbătrânirea, ceea ce reduce susceptibilitatea la diabet. „Majoritatea bolilor pe care le vedem în fiziologia mamiferelor nu apar la câtițele chele", adaugă Faulkes. „De abia am început să observăm caracteristicile cârtiței chele și deodată un întreg univers s-a deschis, care poate avea un efect major asupra sănătății umane. E foarte palpitant."

Desigur, cârtița cheală nu este singurul animal pe care oamenii îl studiază cu privire la longevitate. „Cu un ritm cardiac de 1 000 de bătăi pe minut, micuța pasăre colibri ar trebui să inspire o infinitate de radicali liberi distructivi [chimicale din oxigen care practic îmbătrânesc mamiferele prin distrugerea ADN-ului, proteinelor și moleculelor de grăsime]...dar nu e așa", spune zoologul Jules Howard, autorul cărții „Moartea Pământului: Aventuri în Evoluție și Mortalitate". „Mai sunt și larvele de la scoicile cu perle, care trăiesc în solzii somonului din Atlantic și spală orice radical liber, iar homarul, aparent, a dezvoltat o proteină care repară extremitățile ADN-ului [telomeres], ce permite o diviziune celulară mai mare decât la orice animal. Să nu uităm de limbricul de 2 mm. Acest nematod conține mecanisme genetice care pot fi dezasamblate, ca niște șuruburi și piulițe, pentru a întelege mai bine cauzele îmbătrânirii și în ultimă instanță, a morții.

Dar există un animal pe pământ care deține cheia imortalității: Turritopsis dohrnii sau Meduza Nemuritoare. Majoritatea meduzelor care ajung la maturitate mor și se dizolvă în mare, dar nu și turritopsis dohrnii. Acestea se scufundă până pe fundul oceanului, unde se împachetează, gen poziția fetus la meduze, și se regenereză la loc într-un pui de meduză, sau polip, printr-un proces biologic foarte rar, numit transdiferențiere. Practic, celule vechi se transformă în celule tinere.

Există un singur om de știință care produce culturi de turritopsis, la el în laborator. Lucrează singur, fără finanțări majore sau personal, într-un birou îngust din Shirahama, un orășel de litoral de lângă Kyoto. Totuși, profesorul Shin Kubota a reușit să regenereze de 14 ori șarjele, până când un taifun a curățat totul. „Turritopsis dohrnii este un miracol al naturii. Scopul meu este să aflu cum se regenerează, pentru a aplica mecanismul pe ființe umane. E mai plauzibil decât cu viermi. Eu sunt de părere că vom descoperi în curând tehnologia pentru a aplica genomul imortalității la oameni", îmi spune el la telefon.

Cât de curând? „Cam în vreo 20 de ani. Așa cred eu", îmi spune pe un ton frivol.

Dacă prof. Kubota chiar crede în afirmațiile sale, atunci a intrat într-o cursă aprigă. Nu e singurul om de știință cu deadline de până în 20 de ani. Ray Kurzweil, un futurist aclamat și informatician, crede că până în 2030 vom avea aparate microscopice care vor călători prin corpul nostru și vor repara celulele avariate, plus organe. Efectiv, eradichează orice boală și ne face pe noi nemuritori din punct de vedere biologic. „Realizarea completă de nanoboți va elimina bolile biologice și îmbătrânirea", a spus el lumii acum câțiva ani.

E o industrie în ascensiune, iar cu un laborator de robotică de ultimă oră, din cadrul universității din Bristol, Dr. Sabine Hauert se ocupă concret de asta. Ea proiectează o mulțime de nanoboți, fiecare de o mie de ori mai mic decât un fir de păr. Aceștia pot fi injectați în fluxul sanguin, cu o sarcină de medicamente pentru a infiltra porii celulelor canceroase, gen milioane de cai troieni care le omoară din interior. „Putem programa nano-particulele să facă fix ce vrem noi. Putem să le schimbăm dimensiunea, încărcătura sau materialul, pentru a le umple cu molecule sau medicamente care pot fi eliberate într-un mod controlat", îmi spune ea.

Deși această tehnologie poate combate o serie mare de boli, Dr. Hauert și-a concentrat reticulii pe cancer. Care e cea mai eficientă nano-armă împotriva tumorilor maligne? Aurul. Milioane de nano-boți auriți care pot fi eliberați prin fluxul sanguin, unde se vor infiltra în tumoare și vor rămâne acolo în așteptare. „Apoi, dacă le încălzești cu un laser infra-roșu, vibrează violent pentru a deteriora celulele tumorei. După asta, putem trimite încă un roi de nanoboți, echipați cu molecule pline de medicament de chemioterapie. Astfel, cantitatea de medicamente pe care o trimitem e de 40 de ori mai mare. Această tehnologie este foarte exaltantă și deja are un impact mare asupra felului în care tratăm cancerul, precum și a altor boli, în viitor", explică Hauert.

Potrivit lui Kurzweil, următorul pas logic e să avem nanoboți care circulă prin vene pentru a curăța și a menține corpul nostru într-o perioadă nedefinită. E posibil să ne înlocuiască și organele, atunci când cedează. Experimente pe astfel de tehnologie sunt deja aplicate pe șoareci.

Colonia de cârtițe chele din laboratorul lui Chris Faulkes

Cel mai longeviv șoarece a fost Yoda. A trăit până la vârsta de 4 ani. Cel mai în vârstă câine, Bluey, a trăit până la 29. Cel mai bătrân flamingo avea 83 de ani. Cel mai bătrân om avea 122, iar scoica trăiește până la 507 de ani. Ideea e că: evoluția a recompensat speciile care au reușit să nu fie mâncate de altele mai mari, prin zbor, creiere mai dezvoltate sau formarea de carapace protectoare. Cârtițele chele s-au ascuns în subteran și au învățat să lucreze împreună.

„Un șoarece nu se va îngrijora de cancer, la fel de mult ca de pisici", spune Faulkes. „Cârtițele chele nu au astfel de griji pentru că ele construiesc rețele vaste de tuneluri, dezvoltă ierarhii și își asumă diverse roluri sociale pentru a optimiza productivitatea. Au avut mult timp la dispoziție să se transforme în aceste minunății biologice."

În fruntea oricărei colonii există o regină. Următorii în rang sunt cei din harem, aleși de ea pentru a se împerechea pe viață. Sub ei sunt soldații și apărătorii tărâmului, cei mai mari dintre ei, iar la baza piramidei sunt lucrătorii, cei care sapă tunele cu dinții și caută tuberculi, principala sursă de mâncare. Au o încăpere unde își fac nevoile, una pentru pui și una pentru cei morți. Ies foarte rar la suprafață și aproape niciodată nu se combină cu alte colonii. „ E un întreg mozaic de caracteristici diferite care s-au format odată cu adaptarea la această nișă ecologică foarte extremă. Toate lucrurile ciudate și minunate, care contribuie la îmbătrânirea lor sănătoasă, s-au dezvoltat datorită mediului. Chiar și xenofobia lor extremă ajută la prevenirea bolilor infecțioase", spune Faulkes.

Totuși, cârtița cheală nu este perfectă. Dr. Faulkes a aflat asta într-o dimineață de martie, din anul trecut, unde a găsit o scenă sinistră: „un tub din colonia N era mânjit pe interior de sânge și una din cârtițe era moartă. Exista o singură explicație plauzibilă: o regină fusese omorâtă. A fost o lovitură de stat. Una dintre fiice a vrut să fie regină, așa că a căsăpit-o pe maică-sa pâna la moarte, pentru a prelua conducerea. Cârtițele chele pot fi imune la moartea prin îmbătrânire, dar pot fi ucise , la fel ca noi".

Asta e una dintre problemele pe care le au imortaliștii, cu acest concept de extensie radicală a vieții: tot poate să ne lovească autobuzul și să murim. Dar, cum ar fi dacă tot conținutul creierului tău, amintirile tale, principiile, speranțele și visele ar putea fi scanate și salvate într-o bază de date. Astfel, atunci când versiunea ta 1.0 va muri călcată de mașină sau omorâtă de un prieten, versiunea 2.0 va putea continua să trăiască, după ce conținutul creierului tău este încărcat într-un avatar umanoid, scos din fabrica de imortalitate.

Dr. Randall Koene insistă că versiunea 2.0 ar fi tot tu. „Adaug un neuron artificial pe lângă fiecare neuron pe care îl ai în creier și îi leg cu aceleași conexiuni, ca să poată opera la fel. După, ce pun toți neuronii ăștia în locul corespunzător și înlătur toate conexiunile cu neuronii vechi, crezi că ai dispărea?"

Dr. Koene este un expert în neurologie, neuro-inginerie și directorul de știință al Inițiativei 2045, creația rusului miliardar, Dmitri Itskov, a cărui scop este „să creeze tehnologii capabile să transfere personalitatea unui individ către un purtător non-biologic mai avansat, practic să extindă viața până în punctul imortalității."

E o ambiție care îți taie respirația, dar e posibil cu adevărat? Koene spune că „mintea este un produs al creierului, care își are rădăcinile în fizică. E un lucru material, care este supus principiului de cauză-efect. Astfel de lucru se descrie prin modele matematice. Dacă putem explica ceva prin matematică, asta înseamnă că este computativ, deci e posibil să uploadezi mintea, astfel încât să funcționeze pe un substrat computativ diferit. Astea fiind spuse, să exiști ca un creier într-o cutie e un lucru destul de trist. De asta avem nevoie de corpuri nemuritoare pentru a-l susține."

Așa că el și Itskov au lansat un atac în patru faze asupra morții, cunoscut sub numele de Proiectul Avatar. Avatar A (2015-2020) va fi un robot care poate fi controlat cu creierul. Avatar B (2020-2025) va fi transplantul unui creier într-un corp sintetic. Avatar C (2030-2035) va implica încărcarea conținutul unui creier într-unul sintetic. Iar Avatar D (2045) va fi o hologramă care va înlocui cu totul corpul.

„Adevăratul motiv pentru asta este o evoluție auto-dirijată", spune Koene. „Dacă putem modifica nu doar mintea, ci și corpul, atunci acea adaptabilitatea va fi cea mai puternică. Darwin a spus că nu cea mai puternică sau cea mai deșteaptă specie va supraviețui, ci cea mai ușor adaptabilă. Această tehnologie ne va permite să schimbăm capacitatea noastre de memorie, călătorit, cât de repede procesăm informație sau chiar să mai adăugăm simțuri pentru a experimenta un spectru cu mult peste ce facem noi acum."

Citește și: Criogenia: Nemurirea la preţul de 28 000 de dolari

În ciuda ambițiilor foarte mari, chiar și Koene e de părere că nu vom putea scăpa de sub ghearele morții. „Serios, vorbim despre a oferi posibilitatea de a alege termenul de valabilitate al vieții tale. Nu trebuie să lăsăm asta pe mâna bolilor, ci a noastră."

În cele din urmă, alegerea asta va fi a noastră sau a altcuiva? Asta vrea să știe dr. John Troyer, directorul Centrului de Moarte & Societate din cadrul universității Bath. „Suprapopularea este problema evidentă pe termen lung, dar pe cel scurt problema e de accesibilitate. Oare această tehnologie va fi accesibilă tuturor sau va fi ceva exclusivist?"

E un punct de vedere foarte intrigant. Deja există o diferență mare între sănătatea celor bogați și a celor săraci. Statisticile recente de la Obervatorul de Sănătate din Londra arată o discrepanță, de aproape 25 de ani, între zonele mai bogate și cele mai sărace. „Deja avem discrepanțe în privința accesului la diferite tratamente bio-medicale. Ne îndreptăm spre o situație în care clasa de sus va hotărî dacă clasa mijlocie ar trebuie să moară de cauze naturale, pe când ei vor putea trăi în continuare. Într-un fel, asta deja se întâmplă, doar că nu este expusă așa problema."

Sunt și întrebări politice, etice și sociale: „Cum vom finanța asta? Cât timp ar mai fi nevoie ca femeile să facă copii? Pentru cât timp vom merge la facultate? Oare cei din închisori vor primi astfel de tehnologie? Sau statul va încerca să o folosească ca o pedeapsă severă? Regenerarea de criminali împotriva voinței lor pentru a îndeplini toată sentința. Păi, oricum avem și astfel de lucruri."

Dr. Troyer mai distinge o temă, care iese în evidență când vine vorba de extensia radicală a vieții. „Există o anumită ignoranță masculină în privința acestor probleme. Nu cred că este o coincidență faptul că aceste cercetări sunt conduse de bărbați albi bogați, care au lucrat în informatică. Desigur, nu vreau să generalizez sexul, dar există o mică divizare, ce poate fi descrisă de un ego masculin care conduce toate astea, de parcă societatea ar putea fi privată de geniul masculin. Sunt multe femei care spun: „De ce aș vrea să fac asta? E un trend vizibil, asta-i tot ce pot să spun."

Desigur, asta nu e o grijă pentru cârtița cheală. Nu e loc de ego masculin în ecosistemul lor feminist, doar regina hotărăște ce e bine pentru colonie. Ea are o metodă imbatabilă pentru a preveni supra-popularea: practic bate fertilitatea din femele, pentru a deține monopol pe reproducere. „Folosește un sistem de semne subtile, cum ar fi să le împingă sau să le calce în picioare, pentru a preveni dezvoltarea sexuală. La oameni, stresul poate cauza infertilitate și e posibil ca aceleași mecanisme să intervină și la cârtițele chele."

Ca rezultat, regina primește cea mai bună mâncare și face cea mai puțină muncă. Oricând încearcă altcineva s-o uzurpeze, se luptă până la moarte și de obicei câștigă. Iar dacă vrea sex, va primi. „Regina e cea care inițiază împerecherea", chicotește Faulkes. „ Vai de oricine încearcă ceva fără să fie invitat". E ca o dictatură, dar merge. „Funcționează pentru că fiecare cârtiță cheală este programată să-și urmeze rolul, indiferent cât de mic e, pentru binele coloniei și implicit spre binele individual. În fond, de asta și-au dezvoltat gene anti-îmbătrânire", spune Faulkes.

Citește și: O biserică din America susține că ăsta e deceniul în care omenirea o să învingă moartea

Problema e că nu prea funcționează pentru oameni. În Coreea de Nord, speranța de viață e de 69 de ani, comform Organizației Sănătății Mondiale, comparativ cu 81, pentru vecinii din sud. „Pe scurt, ne mutăm în canalizări și așteptăm 20 de milioane de ani să evoluăm. Speranțele sunt în replicarea mecanismelor prin biologie. Asta cred că putem face", zâmbește Faulkes.

Deci, de partea cui sunteți în cursa pentru imortalitate? Evident, fiecare om de știință cu care am vorbit, crede că domeniul lui e cel important. Dar realitatea, probabil, va fi o combinație de toate. Cum spune și De Grey: „Nu cred că va exista un singur câștigător. Cred că va fi o schemă de împarte și cucerește. Mulți oameni vor trebui să dezvolte o grămadă de componente diferite și trebuie aduse laolaltă pentru a putea învinge îmbătrânirea cu adevărat."

Ne-am mutat jos, în biroul lui Faulkes. Pe lângă teancurile de lucrări și cărți științifice, există o abundență de curiozități biologice: un liliac murat, cranii de maimuțe și cai, craniul unui tigru, o cioară moartă, un pește împăiat și o pungă de șoareci conservați din anii '20. E destul de ironic dacă te gândești cu ce se ocupă el în viață. „Probabil că îmi aduce aminte de faptul că moartea e peste tot. Acum nu putem să scăpăm de ea, nu încă, așa că ce sens are să ignorăm acest aspect?

Dar, chiar dacă vom reuși să direcționăm biologia noastră pentru a învinge moartea, ți-ai dori să trăiești pentru totdeauna? Se gândește pentru câteva moment și apoi îmi spune: „Nu știu. Aș putea fi interesat. Dar îmi pasă mai multe de ce se întâmplă luna viitoarea, când mă duc cu familia la Download Festival, pentru a-i vedea pe cei de la Black Sabbath. Asta înseamnă o viață reală și să trăiești.

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre tehnologie:
De ce e posibil ca-n viitor să devenim nemuritori
Vom găsi mai uşor extratereştri, dacă îi căutăm pe cei care ne caută deja
Moartea e o călătorie high-tech în cimitirele futuriste din Japonia