Printre zecile de cercetați, arestați, plimbați și anchetați cu care ne-a obosit presa în ultimul timp se ascunde un tip mustăcios, calm și relaxat, pe care opinia publică nu prea-l cunoaște bine: fostul vicepremier Liviu Dragnea. N-a țipat la televizor, n-a făcut scandal sau declarații controversate. Doar îl mai vedeai prin spatele lui Ponta sau Tăriceanu, stând chilleanu, cu un zâmbet calm, nemuritor și rece ca orice om sigur pe el că e deasupra grijilor lumești.

Și stai să te întrebi: de ce tot vorbesc jurnaliștii bătrâni de nenea ăsta și de procesul lui, când el e în așa hal de discret? Nu a ascuns tablouri în pereți ca Darius Vâlcov. Nu și-a urmărit amanta cu poliția locală ca primarul Iașiului. Ce au toți ăștia cu bietul om liniștit care rar iese din umbră?

Teleormănean din comuna Gratia, Dragnea a intrat în PD în 1994. Nu a vrut niciodată posturi vizibile, de-alea în care trebuie să apari în fața oamenilor. A fost prefect al Județului Teleorman până în 2000 și președinte al Consiliului Județean Teleorman până în 2012. Funcții puternice și discrete. Tot din 2000 intră în PSD și, de prin 2008 le coordonează campaniile electorale serioase. Dar despre asta cârcotim ceva mai jos. Doi ani mai târziu ajunge secretar general de partid. Adică șef. Boss suprem. Din 2012 e ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale. Un minister de-ăla care se ocupă de cele mai facile contracte cu statul pe care le poți face printr-o firmă căpușă.

Dragnea a devenit notoriu fix cu referendumul din 2012 care i-a adus și condamnarea. Când s-au găsit mulți teleormăneni răposați care au ieșit la vot. Toate bancurile cu morții vii de la urnă, de-acolo au pornit, iar Dragnea a căpătat aura aia de necromancer care poate oricând să scoată niște voturi literalmente din pământ.

Cu toate că are un salariu de bugetar pârlit, Dragnea a reușit să-și tragă un conac de șapte mii de metri pătrați, cu sere, jacuzzi, piscină, teren de tenis cu nocturnă și tot ce mai vrea mustața lui. Vreo trei mii i-a donat, pe hârtie, fiului, ca să nu mai bată la ochi pe declarația de avere. Mai ajută și soția, o bombonică de femeie pe care o cheamă Bombonica și care, din contabil simplu a ajuns brusc proprietară de hotel anchetat pentru evaziune fiscală. Acuzații de care a scăpat. Doar e Bombonica lui Dragnea, ce naiba.

A mai avut o bombonică mustăciosul: Cătălina Ștefănescu, fosta lui secretară. O tipă care, miraculos, sub binecuvântarea lui a ajuns cel mai tânăr deputat din istoria României, la doar 24 de anișori. Acum nu o să presupunem că a învățat politică de la puța lui Dragnea, dar are o atracție față de cucuri cercetate penal. Duduia s-a îmbârligat apoi cu deputatul penal Vlad Cozma și apoi cu ministrul penal Dan Șova. Dar asta e o aroganță de cărțile de istorie, să-ți faci secretara deputat că așa ai chef. Și o dovadă că omul e bine înfipt și cu mâinile pe sfori. Dragnea e relevant într-un mod sinistru, pentru că e un ventriloc foarte bun. De-aia nu are nevoie să dea mărunt din buze. Pentru că vorbește prin gura altora. Și de-aia stă atât de aproape de Ponta și de Tăriceanu. Pentru că orice ventriloc știe că nu ai cum să faci păpușa să pară vie, decât dacă-i bagi o mână adânc în cur. Și exact despre asta a fost vorba în dosarul referendumului: toți găinarii de partid din partea USL care au încercat să fraudeze alegerile au fost găsiți, complet bizar, cu mâna lui Dragnea înfiptă până la cot în anusurile lor.

Știu că masele de oameni au memoria scurtă, dar trebuie să-ți mai aduci aminte ce jeg aberant a fost referendumul din 2012. Dacă Băsescu trebuia sau nu suspendat atunci e discutabil. Dar faptul că toate partidele și-au desfăcut larg tolba cu măgării electorale ca să împingă democrația, cu jetul pișatului, în ce direcție vor ei, e clar. Ca să scape de Băse, USL-ul trebuia să scoată la vot peste 50% din populația țării. Nu au reușit, dar nu poți să zici că n-au încercat. Ori avem alarmant de mulți invalizi, ori urna mobilă s-a mișcat fix după cum au vrut niște băieți. Mai ales că era lipită cu scotch și socotită abia la sediu. În unele județe populația a scăzut brusc, ca același număr de votanți să reprezinte un procentaj mai mare din ea. Clasicele autocare de turism electoral au fost văzute ca la orice altă alegere din România.

Partea mai tristă e că, pe lângă aceste agerimi ilegale, umflatul cifrelor la alegeri poate fi făcut, cel puțin de la cap, destul de legal. Pui presiune pe primari și pe consilieri locali să vină cu niște rezultate la alegeri, altfel le tai din susținere și din fonduri. Oricât de cinstit ar fi un primar de comună săracă, bugetul se face de sus și, din păcate, unul care face măgării, primește fonduri cât să poată să mai și construiască un stâlp în comună. Iar unul care se opune direcțiunilor partidului că e cinstit și moral n-o să primească bani nici de stâlpul ăla și evident că n-o să-l voteze nimeni data viitoare.

Așa că politicienii locali sunt strânși cu ușa la fiecare alegeri să facă pe dracu ' în patru și să livreze. Ei își mobilizează trepădușii să se ducă la oameni cu sacoșe de ulei și promisiuni. Ei angajează autocarele electorale. Ei amenință popa din sat că, dacă nu zice la slujbă enoriașilor să voteze cu cine trebuie, nu-i mai repară biserica din bugetul local. Cu toții știm că Dragnea era oficial omul de la butoane al mașinăriei de vot USL dar, în acea calitate, chiar nu era necesar să facă nimic ilegal. Doar să le spună primarilor „scoți peste 50% sau". Ilegalitățile erau implicite.

Să dovedești legal chestiile astea foarte observabile empiric e mai greu. De aceea, cei 74 de inculpați în dosar au fost fie achitați, fie condamnați la ani cu suspendare. E și normal. Acuzațiile au fost subțiri. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Sună vag și bășit. Mai luăm un citat: „A coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid", mai preciza DNA. Nu. Tot vag și bășit.

Hai că încerc eu. Omul avea un sistem bine pus la punct prin care își mobiliza minionii din județ să facă mânăriile care au scos mai mult sau mai puțin cu japca și cu mita la vot o mare parte dintre săracii fără dinți din Teleorman, Gorj și alte județe în care votantul e singura resursă naturală.

Nu, nu și-a mânjit mâinile și nici nu a făcut ceva atât de direct încât să poți să-l arăți cu degetul. E absolut normal. Cum nici Bill Gates nu asamblează singur componentele de PC, nici Dragnea nu împinge cu mâna lui oamenii de la spate spre urnă. Dosarul a fost subțire și condamnarea apă de ploaie, cât să justifice ancheta și să-l deranjeze puțin pe Dragnea. Nu destul cât să-l scoată din joc. Dacă dosarul ar fi fost judecat pe bune, fără pârghii politice, probabil nici anul ăla cu suspendare nu l-ar fi luat, după cum zice și Cristoiu.

A coordonat Dragnea un sistem cel puțin imoral, adeseori ilegal, pentru a manipula ca pe oi turma de alegători? Total. E justiția capabilă, pe bune, să facă ceva în legătură cu asta? Absolut deloc. De-aia n-au putut să-l prindă decât pe o tehnicalitate: că dădea mesaje de încurajat votul în ziua votului și e ilegal să faci campanile atunci. O inepție. Că doar nu arunca Dragnea cu SMS-uri în poporul inocent. Își coordona doar activiștii și lacheii de partid, o chestie absolut normală într-o zi de alegeri. Dar o condamnare, chiar și cu suspendare, e destul cât să-l oblige să renunțe la funcții în stat. Nu însă și în partid.

Perfect conștient că verdictul e tras de păr și acțiunile lui complet interpretabile, Dragnea își permite să urle sus și tare că e nevinovat. PSD-ul evident e în spatele lui. Pentru că ce a făcut la acele alegeri a fost în interes de partid și nimeni nu ar fi putut să o facă mai bine. Doar nu coordona el din umbră mașinăria de vot pe șestache. Știa toată lumea bună din partid ce și cum face. De-aia i-au sărit în apărare reprezentanții a două generații de canalii din PSD: Ponta și Iliescu. Omul a livrat rezultate în toate guvernările PSD. De-aia tribunalul de partid s-a rugat de el să nu plece. Ce surpriză: păpușile consideră că păpușarul e un băiat super ok. Cu o mână și-a depus demisia din funcția de președinte executiv al partidului, cu cealaltă controlează un cor de zeloți care nu vor să o accepte. Măcar a încercat.

În aroganța lui relaxată, Dragnea a avut chiar tupeul să spună că fratele lui, care tocmai a murit de cancer, a murit de fapt din cauza dosarului referendumului. Alt nevinovat lovit de inimă rea, săracul.

Anul ăsta vin iar alegeri. Profesionist mai mare în produs voturi decât Dragnea nu există în PSD. Normal că nu o să-l lase să plece. Nu l-ar lăsa să plece nici dacă l-ar prinde sugrumând bebeluși. Iar faptul că nu mai poate ocupa funcții publice nu o să-l incomodeze prea tare. Doar îl va forța să se întoarcă înapoi în umbră, de unde oricum e obișnuit să opereze. Nu e un tip charismatic și nici un tip de pus în față, să țină discursuri și să convingă plebea. E un păpușar care coordonează în interiorul partidului, departe de public. Iar acolo, în spate, la butoane, poți să stai liniștit și cu o condamnare la activ.

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai citește despre clasa politică românească
Tot ce trebuie să știi despre procesul lui Dan Voiculescu, dacă ești prea cool ca să te intereseze chestii! Cum te ajută Dan Diaconescu să-i identifici pe cei mai proști dintre români Ghid de candidați antipatici: Ponta-i pentru noi Arogantul 2