Publicitate
Acest articol are mai mult de cinci ani de la publicare.
Știri

În școlile din România nu te învaţă nimeni cum să salvezi o viaţa şi asta e o problemă

Doar 0,5% din cei 1, 7 de milioane de elevi înscrişi în învăţământul gimnazial şi liceal din România au noțiuni de prim ajutor.

de Pavel Sinka
08 Octombrie 2014, 11:57am

Fotografie via Crucea Roșie România

Numai anul trecut, aproape două mii de persoane au murit în accidente rutiere în România şi peste opt mii au fost rănite grav. Jumătate din decese au loc în primele minute de la impact, de aceea primul ajutor este esenţial pentru persoana rănită. Dar în şcolile din România nu se predau cursuri de prim ajutor, iar cei mai mulţi români ştiu doar ce au văzut la televizor, ce au învăţat la proba pentru obţinerea carnetului de şofer şi la instructajul despre protecţia muncii.

Adevărul este că nici eu nu am prea multe cunoştinţe în domeniu şi cel mai înţelept lucru la care m-aș gândi în cazul unei urgenţe ar fi să sun la 112. Un studiu realizat anul trecut şi publicat în martie de către o societate care produce sisteme de alarmă arată că doar 9% dintre români ar acorda primul ajutor în caz de incendiu, adică sub unul din zece persoane. În plus, doar 11% din persoanele surprinse de incendiu s-ar asigura că cei din jurul lor se îndreaptă către ieşiri.

De-a lungul anilor au fost câteva tentative de a introduce educaţia sanitară obligatorie în şcoli, dar fără rezultate. În 2004 a fost introdusă în programa şcolară disciplina „Educaţie pentru sănătate" pentru clasele I-XII, predată doar opţional, dacă vor profesorii. Eu n-am auzit pe nimeni să studieze asta la şcoală. Am întrebat doi directori de liceu din județul Arad despre asta, dar unul n-a vrut să vorbească cu mine când a auzit despre ce este vorba, iar altul mi-a spus doar sub anonimat: „Noi nu avem o asemenea materie şi personal nu cunosc nicio şcoală unde să se predea educaţia sanitară". Deși, de Consiliul de administrație al școlii ține dacă se predă educația sanitară, în urma consultării cu elevii și părinții şi în funcţie de resursele disponibile, după cum mi-a explicat Biroul de presă al Ministerului Educației.

Anul trecut, fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu a format un grup de lucru care trebuia să elaboreze un proiect de lege în acest sens, dar nu s-a mai elaborat nimic. Anul ăsta în aprilie ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a propus o discuție cu omologul său de la ministerul Educaţiei, pentru introducerea orelor de educaţie sanitară, în care elevilor să li se predea de la cursul de prim ajutor, până la alimentaţia corectă şi sănătoasă. Ministerul m-a asigurat că propunerea, salutată de mulți specialiști în domeniu, este discutată de un grup de lucru care plănuiește inclusiv activități în afara orelor de curs, toate realizate de învăţători, profesori de biologie şi psihopedagogi. Dar din anul școlar 2015-2016.

Rolul medicinei şcolare ar trebui să fie „de prevenţie", spunea Ministerul Sănătăţii anul trecut şi plănuia să implice financiar, în educația sanitară, autorităţile locale, în subordinea cărora se află cabinetele medicale şcolare. În România există o reţea de medicină şcolară funcţională în mediul urban, cu medici pregătiţi, dar în unele judeţe mulţi au plecat din cauza salariilor mici, ori cabinetele suferă în ceea ce priveşte dotările, mi-a explicat vicepreşedintele Societății Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, Daniela Rajka. „Importanţa medicului în colectivităţile de copii şi tineri este incontestabilă, mai ales în condiţiile în care acestea se confruntă cu o patologie în creştere, cu comportamente cu risc pentru starea de sănătate, iar agresivitatea şi violenţa în şcoli nu mai sunt aspecte de neglijat", a adăugat ea

Ministerul Educaţiei nu mi-a spus numărul cabinetelor şi al medicilor şcolari din ţară, a făcut doar referite la cadrul legal, care prevede un post de medic la 1 000 – 1 500 de elevi şi un post de asistent medical la opt sute de elevi. Am găsit însă o analiză a Institutului Național de Statistică care spunea că în anul 2012, la nivel național, existau doar 1 389 de cabinete școlare și studențești. Cea mai bună situaţie se găseşte la Bucureşti, unde, conform Primăriei București, există peste patru sute de cabinete şcolare, iar un sfert din ele sunt în curs de modernizare în cadrul unui proiect finanţat de Banca Europeană de Investiţii. Coaliţia Profesioniştilor din Sistemul Sanitar a depus un proiect de lege la ministerul Sănătății, care prevede trecerea cabinetelor în subordinea spitalelor de copii, așa cum era înainte de descentralizarea de acum patru ani. Propunerea urmează să fie discutată luna asta.

Dacă vrei să înveţi noţiuni de prim ajutor, există o aplicație pentru Android în cadrul unui program de prevenţie sub egida SMURD. Și Crucea Roşie a lansat o aplicaţie gratuită pentru iPhone, cu sfaturi de bază, dar face și cursuri, care durează 12 ore şi costă 150 de lei, iar pentru elevii şi studenţii care se înscriu voluntari este gratuit. Numărul absolvenţilor s-a ridicat anul trecut la aproximativ 20 de mii în toată ţara.

Fotografie via Muzeul Național de Istorie al României

Am cunoscut câţiva dintre ei anul ăsta în mai, în cadrul concursului Sanitarii pricepuţi, organizat de Comitetul de Cruce Roşie Bacău încă din 1962, de unde şi numele care te transportă instant în comunism. Elevii învaţă cu luni înainte tematicile de concurs şi rezolvă zeci de chestionare. Aceşti copii, pentru care cea mai dificilă decizie de până acum a fost la care liceu să aplice, ştiu cum se execută resuscitarea cardiacă şi respiratorie, cum se acordă primul ajutor în zece cazuri diferite (de la convulsii la înec) şi cum să combată panica

Cristina Popa şi Radu Mornăilă au absolvit în vară clasa a VIII-a, dar au învăţat la cursurile Crucii Roşii că, dacă acţionezi imediat şi aplici tehnicile adecvate, poţi salva vieţi. Au făcut parte din echipa care a reprezentat şcoala lor la faza zonală a concursului de sănătate, unde au ajuns pentru că și-au dorit să știe cât mai multe despre ceea ce nu învață deloc la școală. Cristina vrea să se facă și medic: „E important să fii pregătit, deoarece poţi să faci şi rău victimei sau chiar ţie însuţi. După producerea unui accident, orice mic ajutor este foarte important." De-aia, întărește Radu, deşi şansele să asişti la un accident sunt destul de mici, cât mai mulţi ar trebui să urmeze cursuri de prim ajutor dacă au timpul necesar şi ocazia.

An de an, echipele câştigătoare ale fazelor locale se întrec la etapa judeţeană, în fiecare dintre cele 41 de judeţe, plus sectoarele Bucureştiului. În 2013, la această competiţie au participat 1516 şcoli cu 9300 de elevi, ceea ce înseamnă un procent de 0,5% din cei 1, 7 de milioane de elevi înscrişi în învăţământul gimnazial şi liceal din România. Aceştia sunt singurii care au parte de educaţie sanitară la nivel teoretic şi practic, pentru că au ales benevol şi în timpul lor liber. În Europa, situaţia stă diferit: în Norvegia şi în Suedia aproape 90% din populaţie ştie să acorde primul ajutor, urmată de Germania şi Austria cu circa 80%, conform unui raport al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie.

Competiția Națională de Prim Ajutor editia 2013. Foto via Crucea Roie Română

Managerul de Proiecte Prim Ajutor al Crucii Roşii, doctor Sorina Botescu mi-a spus: „Introducerea educaţiei pentru sănătate ca disciplină în şcoli reprezintă implicit recunoaşterea importanţei acesteia." Oamenii trebuie încurajaţi să se înscrie la cursurile de prim ajutor, mai ales cei care lucrează în servicii pentru copii sau vârstnici, apreciază ea.

În cadrul săptămânii „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!" care are loc primăvara în fiecare şcoală şi este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, numeroase şcoli au inclus şi demonstraţii de prim ajutor susţinute de voluntarii de la Crucea Roşie.

În ultimii ani au existat tot mai multe iniţiative locale, în diferite oraşe ale ţării, venite din zona ONG. De exemplu, Fundaţia Tineri pentru Tineri, înfiinţată de absolvenţi ai Facultăţii de Medicină din Bucureşti, a derulat în ultimii trei ani, la nivel naţional, un program despre cum să te menţii sănătos, care a ajuns la peste 65 000 de copii de grădiniţă sau şcoală primară, de la sat. Asociaţia React a colaborat acum doi ani la siteul salvez.ro, care a şi oferit cursuri cu paramedicii SMURD. Iar de anul trecut asociaţia „Societatea de Salvare" a demarat un program pilot de educaţie sanitară în 12 şcoli, iar dacă totul decurge bine, după un an proiectul va putea fi extins, cu sprijinul inspectoratelor şcolare judeţene, la trei mii de şcoli din toată ţara. Din păcate, în majoritatea cazurilor în care există astfel de proiecte, nu este mâna statului.

„Educaţia pentru sănătate în şcoli este una dintre principalele căi de formare a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos. În multe ţări educaţia pentru sănătate este obligatorie în şcoli, începând din clasa întâi până într-a XII-a, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe şi materiale didactice adecvate vârstei" scriau oficialii Ministerului Educaţiei în 2001. 13 ani mai târziu, aceste idei sunt la fel de valabile şi arată la fel de frumos, dat tot pe hârtie.

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre sistemul de învățământ românesc:
Procurorii ca profesori ar fi mai varză ca elevii care n-au luat bacul
Religia în școli: Ce spun copii
Legea modificată a educației îți transformă diploma din hârtie în șmirghel