Ascultă în premieră o piesă semnată de Rodion G.A., acest Syd Barrett al României

Pe lângă alte lucruri, în România de la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80 era dificil să fii muzician de progressive-rock. Dictatorul Nicolae Ceaușescu își punea bătăușii din partid să le spargă capetele hipioților cu plete și intelectualilor în timp ce politicile neo-staliniste afirmau că e ilegal să deții o mașină de scris fără o licență oficială.

Dar chiar în acest mediu dificil din punct de vedere politic și social Rodion Roșca și trupa lui Rodion G.A. au început să compună secvențe muzicale la sintetizator și ritmuri Krautrock pe o improvizație din benzi de magnetofon Tesla, chitară, tobe, sintetizator și o orgă Faemi, de origine sovietă.

Muzica lui care amintește de Kraftwerk, Tubeway Army, Pink Floyd și Faust, l-a făcut pe Roșca să fie numit Syd Barrett al României și răspunsul României la Giorgo Moroder. Înregistrată în culmea regimului și a cenzurii lui Ceaușescu a fost cu adevărat o muzică radicală și disidentă.

Muzica de pe viitorul album al lui Rodion G.A. Behind The Curtain – The Lost Album se credea a fi dispărut încă din 1987 când Rodion a întors spatele muzicii, pentru că mama sa murise.

Acum, la vârsta de peste 60 de ani și cu cancer la ficat, Rodion și-a făcut timp ca să ne răspunsă la întrebări despre muzica românească și situația politică din acea perioadă.

Noisey: Muzica redescoperită a fost înregistrată între 1980 și 1983. Închisese deja Ceaușescu posturile de radio și de televiziune?
Rodion Roșca: Ceaușescu, cel care mi-a distrus tinerețea și viața, pe lângă alte personae, nu a fost interesat să închidă posturile de radio și televiziune pentru că erau principalele canale de propagandă. În ultimii ani ai regimului său, televiziunea a fost redusă la două ore de emisie pe zi, de la 20 la 22, iar asta includea două buletine de știri care păreau să nu se mai termine. El, soția sa și chiar și guvernul au „inventat” o legislație ca să le interzică cetățenilor să folosească sau să promoveze în România orice tip de artă occidentală, sunete, ritmuri agresive, modă, cultură și muzică rock.

Deci chiar Ceaușescu în persoană nu era un fan al muzici tale?
Absolut! Ceaușescu era doar un țăran. Lui îi plăcea mai mult muzica populară sau etno românească. Soția lui, Elena, avea o aversiune și o antipatie profundă împotriva oricărui lucru care aducea cu muzica modernă și față de toți cei care o susțineau. Dar copiii lor au petrecut o perioadă lungă de timp cu alți tineri care ascultau și iubeau muzica rock, disco și pop. Ceaușescu nu avea nicio șansă să câștige în fața fenomenului, să lupte împotriva dorinței urmașilor săi cărora le plăceau muzica modernă și versurile în engleză.

Sunetele de oglindă spartă din „Dans Macabru” au vreo semnificație pentru România acelor timpuri sau e pur și simplu un efect?
Când cineva sparge un obiect sau o bucată de sticlă pe podea, acasă la el, înseamnă că e nervos și s-a săturat! Muzica mea e atât expresivă, cât și ilustrativă. Muzica asta merită să fie mult mai expresivă prin spartul unei sticle goale pe podea, al cărei sunet să-l adaugi apoi pentru a completa melodia și să-i transmiți publicului ce e în sufletul tău.

„Rodion G.A. – Behind The Curtain – The Lost Album” va fi lansat pe 20 octombrie pe BBE.

Traducerea: Dana Alecu

Citește mai multe articole despre Rodion:
Cum să-ți organizezi viața în stilul Rodion G.A.
Cum se distrează la festivaluri un copil, o persoană de peste 60 de ani și unul care nu bea Experimentalul românesc vintage sosește la Rockolectiv